|
|
|
|
|
|
|
|
|
Furia Singurătății (blestem) |
|
|
Text
postat de
Monica Trif |
|
|
Azi m-ai lăsat
Te-ai descompus în moarte
Pământul și țărâna ne desparte.
Nici nu mi-ai dat un semn!
De mi-ai fi spus
Măcar în șoapte...
Priveam în gol
Cu genele-nghețate
Lângă coșciugul cu florile uscate.
Am vrut să plâng,
Dar am găsit doar lacrimi moarte...
Și m-am scârbit
De damele nerușinate!
Rimelul le curgea
Pe fețele crispate
Și-mi arătau lacrimile vărsate...
Și liniștit de-i fi
Acolo-n moarte
În țărâna și lutul
Cu oasele sparte
Eu te blestem
În fiecare noapte!
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Multumesc Mariana, asa e nu e bine sa blestemi, uneori pierderea unei persoane dragi te face sa simti atata furie.
O seara placuta, Monica |
|
|
|
Postat
de catre
Monica Trif la data de
2007-12-28 20:56:43 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Pământul și țărâna ne despart. Un text trist ca o jumătate de suflet rămasă să ducă împlinirea dincolo de pietre. Să nu blestemi omul care pleacă. Blestem destul sunt tăcerea și viermii. Votez. O seară fericită. |
|
|
|
Postat
de catre
Mariana Fulger la data de
2007-12-28 17:03:32 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
E o poezie mai veche, insa eu nu sunt trista, eram cand am scris acest poem, un fel de blestem dar nu o sa blestem pe nimeni.
O zi buina, Monica |
|
|
|
Postat
de catre
Monica Trif la data de
2007-12-28 14:15:30 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Hai , putina veselie , Monica .
Sa intram eliberati de dureri in noul an .
Cu prietenie, Cris. |
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Iordache la data de
2007-12-28 06:52:54 |
|
|