FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
...
Text postat de Anca Popa
Tristeþea ochilor tãi
îmi învãluie camera
cu aromã umedã de busuioc.

Din tablou
bucãþi de ploaie fierbinte
îmi alunecã vertical
pe pielea sãratã.

Deºi nu te-am vãzut niciodatã,
mã faci sã te simt
cu totul.

Te vreau aici sã-mi fii aripã
ºi la sfârºitul zilei
umbrã.

Sã nu mã cerþi,
dar la gândul ãsta
Mã inundã o bucurie,
De-mi vine sã þopãi.

Îmi creºte iarbã
pe braþe, tãlpi ºi spate
ºi-alerg în ochiul din triunghi
Tu sã mã ierþi...
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Desigur suportul emotional exista. La modalitatea de expresie se mai poate lucra. Stiu, esti adepta simplitatii. Mai nou, si eu. Insa e nevoie si de o anumita 'forta' sau 'dinamica' a versului.

In contextul de mai sus, ultima strofa vine ca o explozie fericita atat in ceea ce priveste exprimarea, cat si imaginea din spatele cuvantului, cumulata, desigur, cu 'forta' artistica.

Felicitari, asadar, pentru ultima strofa!

Dana.
 
Postat de catre l;'l da la data de 2005-07-04 17:34:32
         
 
  Ochiul din triunghi te ceartã?
dar ochiul tãu ºi-al meu te iartã,
când te zãresc cã "de miºcare",
devii chiar iarba din dotare!
...
M-ai inspirat, îmi place!
 
Postat de catre Marinela Preoteasa la data de 2005-06-13 03:31:18
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23955
Comentarii: 120078
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE