|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Nicolae Alexandru Isaia |
|
|
Obosite cohorte de ferentari
Cutreierã- n colbul cosmarelor mele,
Cãlcând sub sandale tocite de piele,
In haine prea strâmte, iluzii prea mari...
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cred ca ploaia de ganduri, care a strafulgerat, a rupt noaptea in doua, iar noaptea din noapte nu mai poate fi, s-a risipit, era o noapte pura, dar strafulgerarea ne-a dus in noaptea de dupa,o palida clona a noptii din noapte.
Nu stiu daca nu ma incarc cu un pacat, incercand sa descifrez simboluri de nedescifrat ... |
|
|
|
Postat
de catre
Nicolae Alexandru Isaia la data de
2003-12-14 18:39:41 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
<<>>Mulþumesc! Cum altfel te puteam face sã vorbeºti? ªtii tu, cititorul înþelege aproape întotdeauna ceea ce poetul vrea sã exprime, iar daca ai încercat sã aduci o justificare nu cred cã textul ,,suferã’’ . Si uite ai venit cu o lãmurire în plus, cã iluziile sunt o parte a visului ( interesant!)... cu cãlcatul am înþeles, cã alþii o fac.
Si de ce crezi ,,ca e noaptea de dupa noapte ...’’?
|
|
|
|
Postat
de catre
Maria Prochipiuc la data de
2003-12-13 11:28:43 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Esti foarte tonica ... atunci cand nu esti stapanita de "Neliniste".
Nu prea pot sa-ti explic. Daca nu reiese din text, explicatia aduce a justificare.
Oricum, punctual, nu transform iluziile in vise, ci iluziile, parte a visului,sunt calcate in picioare, nu de mine, ci de altii.
PS: Cred ca e noaptea de dupa noapte ...
|
|
|
|
Postat
de catre
Nicolae Alexandru Isaia la data de
2003-12-12 14:33:34 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Te-ai þinut de cuvant! Mã bucur!
Coºmaruri ...iluzii... cum adicã , prea mari?
Pentru mine iluziile nu au nici mãcar formã, pe cãnd tu... dacã tranformi iluziile în vise, atunci nu le strivi...
M-aº bucura dacã m-ai ajuta sã înþeleg! |
|
|
|
Postat
de catre
Maria Prochipiuc la data de
2003-12-11 17:47:57 |
|
|