FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curățarea site-ului
Text postat de IOANA FLOREA
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Cat de mult te inseli Ionut, cu privire la mine. Dar ma rog, fiecare e liber sa creada ce doreste despre orice si despre oricine. Cum nu doresc sa intru aici intr-o polemica cu tine ca tot n-ajung la nici un rezultat, ma opresc aici. Multumesc de urari si iti doresc si eu la fel, multe succese in activitatea ta literara  
Postat de catre BOGDAN GROZA la data de 2007-03-23 17:23:34
         
 
  revin ca multumire pentru comentariul elenei toma care cu atata drag poposeste de fiecare data la mine... multumire din inima pentru steluta pe care mi-ai dat-o. in privinta versurilor eu nu voi da lamururi asa cum a facut-o bogdan...

bogdane, nu era cazul sa dai atatea lamuriri. nimeni nu e suparat pe nimeni si cred ca lui ionut o sa ii treaca supararea. comentariul a fost cel mai probabil scris sub impulsul unui moment. acum ca ai facut lumina in poezia noastra, sa speram ca ea va fi inteleasa asa cum este ea, plina de simboluri. nimeni nu trebuie sa se simta lezat, si aici ma refer la ionut. valentele personale nu au ce cauta aici si asta o stim cu totii...

inca odata profit de ocazie sa va multumesc tuturor de vizita si sa ne fie de bine!( vorba cuiva mai cunoscut ca mine!)
 
Postat de catre IOANA FLOREA la data de 2007-03-23 13:46:49
         
 
  acum știu cum să ascult văzduhul
mi-am ascuns gândurile în clepsidră
ca o pasăre ce vrea reînvierea drept scut
nisipul vorbește în pilde de iubire
eu vorbesc în pilde de iubire
cu palmele lipite a rugăciune

Ioana...mi-ar placea sa cred ca aceste versuri sunt scrise de tine.
ai cunoscut,
ai atins adevarata iubire,
acum stii sa asculti timpul,
implinita de dragostea trecuta prin incercarile vietii,
ca o pasare ce vrea sa renasca,
sa/si opreasca zborul pe ramul protector, aducator de tihna si lumina.

aprecieri si o stea...sa ai drum luminat in toate incercarile tale
cu drag
elena toma
 
Postat de catre ambigua departare la data de 2007-03-23 12:34:40
         
 
  Bogdan, cred ca una dintre cele mai mari slabiciuni ale unui autor de poezie este aceea de a-si comenta singur textele. In momentul in care te expui virtual sau pe hartie, cititorul iti este stapan, crede si simte dupa propria intelegere.
Faptul ca aceasta text este abscons, faptul ca este bazat pe simboluri gandite, elemente de juxtapunere si mai putin traite, simtite, ii confera un aer de fals.
Cititorul neexperimentat se poate amagi prin ideatica, prin simbol, dar poezia sufera evident la claritate si afectivitate.
Sa nu mai vorbim de factorul originalitate, referindu-ma la crepuscul.
Colaborarea in poezie, este uneori o etapa intermediara in ascensiunea unui tanar debutant, dar in momentul in care un scriitor cu pretentii, ca tine, isi explica singur poemele, consider ca este pur amatorism. O exclud pe Ioana din discutie, aici fac referire doar la tine.
Sper sa tragi unele invataminte din aceasta discutie si iti doresc succes in activitatea ta poetica.
 
Postat de catre Snowdon King la data de 2007-03-23 12:19:32
         
 
  ma simt dator sa vin si eu cu explicatii si comentariu. Micile rautati sau eventualele polite de platit nu mi se par juste. Dar sa nu lungesc vorba si sa vin cu o explcatie.
Ionut, eu am scris versul de un zeu desculț în crepusculul serii. Sa stii ca exista si un crepuscul al serii, eu l-am vrut la figurat. Sunt foarte multe definitii ale crepusculului. Si ca sa te conving ca nu e pleonastica expresia iti dau cateva linkuri cu aceasta alaturare a cuvintelor, aparent tautologica. In revista Formula As,cu nr. 498, o revista de prestigiu din Romania, se mentioneaza la rubrica Enigme, sub titlul Steaua magilor... expresia crepusculul serii, pentru a o diferentia de crepusculul diminetii, pentur caexista si un crepuscul al diminetii. :)Apoi, alte asemenea reviste, teologi si scriitori,pomenesc de crepusculul serii. Mai multe nu-ti spun. Da te rog pe google expresia considerata de tine pleonastica si vei gasi multe asemenea alaturari de cuvinte. :)
In alta ordine de idei, ma bucur ca citesti volumul meu, chiar daca inca sunt departe de ceea ce numesti tu, anume poet cu experienta, insa stii vorba aia, nimeni nu s-a nascut invatat.
In al treilea rand, nu inteleg de unde si pana unde reactia ta privitoare la fraza ultima a comentariului tau. Experimentul facut de mine cu ioana, vine ca urmare a altor experimente facute de-a lungul timpului cu diversi autori. amintesc doar experimentul facut cu aleksandar stoicovici, cu maria prochipiuc etc.
Daca ai cumva o problema personala cu mine spune-mi deschis nu prin ricoseu, nu prin invaluire. Chestia cu divortul literar cu care se incheie patetic comentariul tau nu ma priveste. Nu ma intereseaza ce si cum ai ajuns la concluzia asta.
Revenind la poezie, simbolistica e extrem de bine conturata, atat la versurile ioanei cat si la celelalte versuri. Gina Goia le-a sesizat, dar vin si eucu unele interpretari, potrivit hermeneuticii proprii :)
causul palmei, sugereaza un fel de uter, un loc al nasterii, al prefacerii. Nu intamplator aici si-a gasit menirea un inorog. Inorogul, cu o simbolistica bogata si intotdeuna de bun augur, il invata pe initiat, pe cel ajuns pur, la cel ajuns la stadiul de spiritualizare, caci numai persoanele pure pot vedea sau atinge un inorog, tainele universului, mai precis ale apei, prin acei solzi de peste, ale aerului, ale pamantului, prin nisipul clepsidrei, si prin foc, care are dubla semnificatie. E o imbinare a tuturor elementelor, cu scopul unic de a-l face pe initiat sa ajunga la stadiul de sfant. Scopul e reusit, pentru ca numai asa intervine sentimentul divin al iubirii, care il transforma total pe om, il sacralizeaza, il metamorfozeaza, atat mental cat si fizic in inorog. Si unde anume, in locul lui de nastere ancestral. In univers. In causul palmei divine.
Inorogul, asa cum am spus mai sus, are mai multe semnificatii si simboluri. Dar eu voi pomeni doar un simbol, si anume cel pe care l-am gandit cand am compus poemul impreuna cu Ioana. In acest caz, inorogul, prin cornul sau unic din mijlocul fruntii, simbolizeaza sageata spirituala, raza solara, sabia lui Dumnezeu, dca vreti, revelatia divina, patrunderea divinului in creatura., in fiinta, in initiat.
Faptul ca unii, poate nu sesizeaza anumite aspecte de ordin simbolistic al poemei ci se axeaza pe anumite imprefectiuni ale poemei denota multe alte lucruri pe care nu doresc sa le comentez.
Las altora placerea sau neplacerea de a comenta daca le-a placut sau nu poezia, si mai important, DACA AU INTELES-O.
 
Postat de catre BOGDAN GROZA la data de 2007-03-23 11:42:24
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  bine, imi cer scuze pentru interventia mea, este dreptul tau sa colaborezi cu cine vrei, sa experimentezi, sper ca poezia ta sa evolueze ca si pana acuma.
Nu ma voi supara pe Goia si imi voi asuma toate consecintele actiunilor mele.
Va doresc succes si numai bine.
 
Postat de catre Snowdon King la data de 2007-03-23 10:08:43
         
 
  goia, aceasta este adevarata vizita pe care o asteptam de la tine... un comentariu valid si cu asemenea comentarii te mai astept. acesta este primul experiment pe care l-am avut cu bogdan si sper ca este si unul reusit.  
Postat de catre IOANA FLOREA la data de 2007-03-23 09:35:46
         
 
 

chiromantie...o palma de barbat si una de femeie...ca un destin prelins dinspre frageda traire inspre inzidirea de mai apoi...ideatica asumare sau constientizare a unei experiente imature:

un alter ego mă sugrumă continuu
și tac sa nu ating gânduri șoptite-n hieroglife

acum știu cum să ascult văzduhul
mi-am ascuns gândurile în clepsidră
ca o pasăre ce vrea reînvierea drept scut


mai departe am citit cum insir:


nisipul vorbește în pilde de iubire
aud licorni în mine
cântecul lor (îmi) străpunge timpanul
ecou în căusul palmei divine


atat...


salut colaborarea si fug nani,

goia








 
Postat de catre nula nada la data de 2007-03-23 07:11:32
         
 
  chiar nu era necesar ionut sa faci faze din astea pe 'post' . putea sa folosesti privatul , plus ca nu e nici una dintre situatiile descrise mai.. jos. si inca ceva: impartirea pe care tu ai dat-o poeziei nici nu e valida...

goia, te rog sa mai revii, mereu ai avut comentarii interesante..

queen.
 
Postat de catre IOANA FLOREA la data de 2007-03-23 06:43:40
         
 
  ionut caragea ai facut un comm atat de patetic ca mi se face sila....

jur

poate revin,


goia

 
Postat de catre nula nada la data de 2007-03-23 00:33:49
         
 
  exista un vechi proverb romanesc, cand pisica nu-i acasa, joaca soarecii pe masa...
se spune ca in orice domeniu, relatia dintre elev si maestru implica fidelitate, devotament, mai ales pentru ca sunt implicate sentimente profunde, ca sunt destainuite secrete, ca este o intreaga munca pentru a-l ajuta pe elev sa progreseze. Exista un cod al tacerii, al respectului, al increderii, este o relatie unica, fara infuzii. Mastrului nu-i convine ca munca sa, investitia sa sentimentala, sufleteasca, sa fie amestecata cu a unor intrusi.
Un bun exemplu se poate lua prin lecturarea celebrului Shogun.
Trecand la poezie, este evident cine a scris prima si cine a scris a doua strofa.
Ioana isi cauta inca expresiile si face greseli pleonastice, vezi crepusculul serii, iar metrica versurilor este inca sacadata.
Bogdan, un pic mai matur, dar departe de a fi un poet cu experienta, si spun asta rasfoindu-i volumul, are o scriere mai cursiva, urmarind aceeasi linie candida a ioanei printr-o imagine rasturnata pe retina.
Si revenind la vechi proverbe romanesti, cine schimba calul des nu ajunge departe.
Sa consider acest experiment o exceptie, o greseala sau un divort literar?
 
Postat de catre Snowdon King la data de 2007-03-22 23:07:46
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23957
Comentarii: 120078
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE