|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Marinela Preoteasa |
|
|
Lupta cu pãmântul
Cãzut din luminã – pentru eternitate-
un regesc cal alb, scuturându-ºi coama,
luptã cu îndãrãtnicia Pãmântului,
înseamnã þãrâna sãracã prin darul de pâine
ºi viaþa îi lasã ascuns bobul în rodire ;
calul asudã în cântecul vesel de-o zi cu noroc
ºi pãsãri zburânde sub ochiul luminii,
de sub cupolele-nflorite de roua cãldurii
muncite de gânduri, þâºnesc privirile firii,
calul pricepe, frângându-se-n douã
cu capul în brazdã ºi ochii la soare,
îºi trage povara cu multã rãbdare,
cu-aceeaºi cadenþã de luptã la corp. |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
imaginea calului luptandu-se cu "indaratnicia Pamantului" are ceva foarte maret in ea. totusi poemul sufera prin abundenta unor cuvinte fara impact, folosite intr-un mod fara impact:
cal regesc (si alb!), pasari zburande, cupole inflorite, lumina, roua...
Daca este ceva de remarcat si de evidentiat aici, dupa parerea mea este imaginea lasata de ultimele doua versuri,"trage povara" in "cadenta de lupta la corp" |
|
|
|
Postat
de catre
teea mirescu la data de
2005-04-26 01:04:06 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23961 |
|
|
Comentarii:
120088 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|