|
|
|
|
|
|
|
|
|
Aritmia afonică |
|
|
Text
postat de
Andrei Ghejan |
|
|
Cunoscută sub pseudo-denumirea de NBR-PAA (Natural-Born Rhytm's Main Accents Perception & the Absence of it ! ), aritmia afonică, pe scurt AA, este nativă. Fiind o componentă a limbajului de comunicare și o monedă de schimb între ritmicități (fiecare individ are o ritmicitate internă proprie- ca o amprentă personalizată, dacă doriți), nu este propriu-zis o boală, ci doar o caracteristică a muzicalității fiecăruia, mai exact o deficiență în perceperea accenților naturali, prin tendința de ignorare a acestora, sau chiar neidentificarea lor/ atributul afonic. Naturalețea ritmicității este deductibilă din numitorul comun. Orice om, senzorial, primește și emite continuu informații ritmice filtrate prin ceasul intern. În cazul celor care posedă AA, non-auto-detectabilă, (de cele mai multe ori subiectul nici nu o conștientizează), aceasta se manifestă ca un filtru haotic suplimentar. Funcție de gradul îmblonăvirii, AA apare suprapusă ca o buclă peste clock-ul intern (- biologic exact-), ca o derivație paralelă inutilă, existând șansa ca informațiile ritmice să mai scape totuși nealterate, sau și mai trist: înseriată, anomalie, ceea ce duce la deformarea lor plastică- aberațiile ritmice.
Obișnuim să spunem despre astfel de oameni, cu umor bineînțeles: afon, distrându-ne copios la incapacitatea lor de-a sesiza altfel decât matematic metrica ritmică, ne-simțind practic nativ accenții naturali. Remodelarea prin autoeducație este minimă, o corecție totală fiind exclusă. AA-ul le joacă feste haioase, mai ales în emisii ce pot deveni hilare. Muzicienii avansați, acceptând și asimilând naturalețea ritmică ca pe un octet, cu accenții aferenți: 2, 4, 6, 8, mai rar triolet, cu accent numai pe 1, numesc în bătaie de joc subiecții în cauză șeptari, rezumând într-un fel această bla-bla despre AA.
Am o veste tristă pentru ei: toată lumea are AA, există studii demonstate, numai că la diferite nivele. Asimetriile ritmice, privite ca unelte, sau subterfugii, și-au pierdut într-o lume nebună conotațiile inițiale, devenind elemente de modernism, chiar rafinament, având o muzicalitate aparte, mai ales în mâna unui ritmician performant.
Nu va fi însă niciodată cazul unui AA-ist de condiție și carieră- înseriat, incapabil să jongleze cu aceste mici artificii complexe, de coloratură.
Masca, ușor de dat la o parte în cazul scrierii, este și va rămâne o problemă amuzantă de critică literară.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Carmen Anghelina.
Versurile tale mi-au smuls un zambet, chiar daca nu rautacios...
Trebuie sa recunosc, pana la 19 ani, am avut probleme mari cu identificarea notelor, dar orice exercitiu te invata.
Cineva spunea odata: "ritmica te omoara". Partea proasta e ca asta nu se mai invata, decat poate teoretic. Te nasti, sau nu, cu ea. Imbunatatirile ulterioare sunt doar vopsea.
Incantat, respectele mele |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Ghejan la data de
2007-01-17 23:08:28 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Elena Toma
Categoric, constientizarea "bolii" e un mare pas inainte, as indrazni sa afirm: o veritabila performanta.
Incantat de vizita si... multam de vot.
Apreciez interesul. Subiectul e inepuizabil.
Cu drag, |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Ghejan la data de
2007-01-17 23:00:22 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Veronica Pavel.
Da, este o mare diferenta intre, impropriu spus, afonia melodica, (AM) cum o numesti tu, si AA.
Desi ambele le mostenim ereditar, spre deosebire de ritmicitatea interna foarte greu de "editat", sau cu randamente foarte mici, tinand intr-un anume fel de echilibru si balansul interior, in cazul afoniei melodice urechea poate fi educata si chiar autoeducata prin exercitii de identificare a frecventelor fixe aferente notelor muzicale (de ex.), creandu-se prin exercitii indelungate recunoasterea etaloanelor: practic identificarea notelor devine un fel de "reflex conditionat". Recuperarea in astfel de situatii nu numai ca e posibila, dar in cele mai multe cazuri practicantii dobandesc o dexteritate de identificare mult peste medie. E ceea ce, tot in terminologia muzicala se numeste "auz perfect", iar despre cei care au aceasta dexteritate nativ se spune ca au "auz absolut". Cele mai frecvente astfel de cazuri sunt intalnite la lautari. Ideea de talent este doar o consecinta a acestei caracteristici pur native, iar restul este numai si numai munca.
Cu deosebit respect, |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Ghejan la data de
2007-01-17 22:53:11 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Articolul tau m-a interesat in cel mai inalt grad. Nu numai ca informatie, dar mie, personal, mi-a dat o confirmare "partiala" a unei ipoteze pe care am facut-o de mult, nu asupra AA ci asupra afoniei muzicale (sau melodice, AM). Ipoteza mea e ca AM este reversibila si, prin educatie, recuperabila, uneori total. N-am facut cercetari stiintifice si n-am destule date de confirmare, dar, daca s-au facut studii asupra AA, asta-mi da sperantza unor viitoare studii AM.
Multumesc pentru informare!
|
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2007-01-17 21:04:11 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
imunizarea nu protejeaza complet impotriva aparitiei bolii:))dar ii reduce semnificativ gravitatea, motiv pentru care acord o stea spre atentionare:))
intereseant mod de informare!
elena toma |
|
|
|
Postat
de catre
ambigua departare la data de
2007-01-17 19:03:21 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Te citeam cu interes,
Cand ajunsei la " afon "
S-a zbarlit parul sub fes,
C-am citit, scuzati, " agon " !
Interesant articol!
(De-aia imi sunau mie unele ca altele! :))
Toate bune, Andrei! :) |
|
|
|
Postat
de catre
Carmen Anghelina la data de
2007-01-17 18:36:21 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23957 |
|
|
Comentarii:
120078 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|