|
|
|
|
|
|
|
|
|
La petite fille de la mer... |
|
|
Text
postat de
Simona Dobrescu |
|
|
Prin ochii de copil, este lumina
mai albă, mai departe de-nserare
continuu reinventându-și vina
de-a se fi rătăcit prin vechi orare
și printr-a toamnei frunză ce, senin, a
căzut din pagini seci de calendare
în ochii de copil eu văd lumina
mai albă... și departe de-nserare...
Din stropul amărui și, cristalin, a
rămas sub pleoapă, anonimă dar e
acolo,-n cuibul clipei străvezii. N-a
murit, planând prin spații inelare -
e-n ochii de copil, o văd... lumina...
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Dan,
Mulțumesc mult pentru aprecieri. Și mie îmi place îmbinarea artelor vizuale cu cele acustice :) Și dacă ți-a plăcut ce am făcut eu aici, înseamnă ca n-am muncit degeaba. :)
Daniel,
Prinși în jocul replicilor, aproape că uitasem cum sunt comentariile tale profunde și abia acum îmi dau seama cât mi-au lipsit. Mulțumesc mult. Nu știu ce aș putea spune mai mult decât atât. Poate încă un: mulțumesc :) La mulți ani și ție !
|
|
|
|
Postat
de catre
Simona Dobrescu la data de
2006-12-30 21:50:24 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
sensibilitate, transpunere picturala insinuand broderii diamantine, salvarea prin puritate, inocenta,
printr-o legitate imanenta a poeziei, sunetele picura din versuri ca din ramuri, lasand in urma leganare spre verticala,
firesc suav extrapolat al cautarii in adancuri de sine,
care declanseaza strangeri de inima sau deruteaza unii cititori, iritand,
prin interioritate,
unde esentele constau in amplitudine, amestec de spaima si rostogolire dulce cristalina,
greu de perceput cu ochii acoperiti de blindaje autoimpuse ori de stratificarile mereu lacuite ale comparatiilor idolatre si hilare,
agatate fara sens de o tehnica poetica pretentioasa aici(fortare de accent pe "continuu", rime compuse in strofa a treia, respectand ritmul, dar greu de acceptat pe drumurile batatorite ale conformismului clasic), bine insusita, insa, fara de cusur, spun si zic, oricat as fi eu de binecunoscut carcotas in ale prozodiei,
carele, fiind ajuns prea tarziu la locul textului deja umplut de stele, acord un vot, macar el de necontestat, cred,
felicitari, Simona,
La multi ani, frumosi si buni, asa cum te arati a-i merita (si) prin aceste versuri minunate! |
|
|
|
Postat
de catre
Daniel Bratu la data de
2006-12-30 20:42:08 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Simona, colajul tău îmi amintește de două momente.
În studenție, prin '70, mergeam serile la niște minispectacole încântătoare în care cineva cânta la pian, o balerină celebră (Miriam Răducanu) improviza pași de balet iar Florian Pittiș recita Prevert.
Astă vară discutam cu cineva pe email, pe marginea unei vizuale. Eu susțineam că e numai primul pas spre o împletire a mai multor arte, pe de o parte pentru că multimedia avansează rapid spre integrare, pe de altă parte pentru că muzica este, după părerea mea, arta cea mai apropiată de poezie. Evident, în special de poezia clasică, datorită ritmului.
Și iată că vii cu un colaj în care îmbini armonios trei categorii de frumos.
Păi să nu dau o stea ?
|
|
|
|
Postat
de catre
Dan Norea la data de
2006-12-29 21:02:31 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Aurel,
Eu nu știu franceză. Titlul poeziei e de fapt titlul melodiei lui Vanghelis. Asta pentru că n-am știut cum s-o numesc altfel. Mă așteptam ca un suflet ca al tău să fie sensibilizat. Mulțumesc.
Cornel,
Și mie mi s-a părut că melodia se asortează textului. Și că sună ca un clinchet al razelor de lumină. Mulțumesc.
Tea,
Poate perfecțiune nu. Dar cred ca întotdeauna, atunci când vorbești despre copii, vezi totul altfel, mai senin, mai cald... și dacă, pe deasupra, asculți Vanghelis, nu ai cum să vezi altfel.
Vă mulțumesc încă odată, mult.
P.S.
Florin, mulțumesc pentru rating :)
|
|
|
|
Postat
de catre
Simona Dobrescu la data de
2006-12-29 19:05:57 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Nu-mi place poezica asta!E "siropoasa" pana la Dumnezeu si fragmentarile fortate ale versurilor strica toata muzicalitatea ei... Strofa a treia, in opinia mea, e relevanta. Noroc ca i-a placut lu' nea Atanasiu!:)P.S:Singurii capabili sa manevreze decent aceste "ruperi" de vers sunt Daniel Bratu si Cristi Vasiliu!
Marele Maestru International
Rudy |
|
|
|
Postat
de catre
MARELE MAESTRU INTERGALACTIC la data de
2006-12-29 18:34:56 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Prin ochii de copil, este lumina/mai alba, mai departe de-nserare......superba imagine a inocentei... si ce forta are, perfectiune si atat. La multi ani, Simona! Calvar |
|
|
|
Postat
de catre
Tea Nicolescu la data de
2006-12-29 18:26:16 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Un montaj deosebit. Trebuie citit pe muzică. S-auzi clinchetul luminii. Întrebătoare. Aleg:
în ochii de copil eu văd lumina
cum printre gene, înflorind, tresare
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2006-12-29 18:16:21 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Simona, am uitat sa-ti spun, prins de emotie. Ce v-a apucat, fratilor, cu frantuzeala?
Inteleg ca este o trimitere delicata, subtila si inteligenta la Adelina si la mica mea prietena Raluca. Aseara, dupa cenaclul din bar, unde Nicu Tudor face literatura vie (am stat de vorba cu cateva din personajele lui), am asteptat degeaba sa vina Raluca. Cred ca s-a suparat rau pe noi.
Rudy draga, eu te-am iertat, dupa cum cred ca te-a iertat si Raluca. |
|
|
|
Postat
de catre
Aurel Ganea la data de
2006-12-29 18:08:16 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Superb, emotionant, profund. Azi mi-am postat in suflet cateva poeme de aur si al tau este unul dintre ele.
Simona, intram in curand in luna noastra, Varsatoareo! Nu pot, nu vreau si nici nu am dreptul sa iti contest macar o codita de virgula. Iti multumesc pentru acest poem, Simona, dupa cum ii multumesc deopotriva Adelinei, Ingadei si lui Liviu Bordas, autorul celui mai tulburator si adevarat text pe care l-am citit anul acesta.
Textele voastre, ale tuturor, imi sunt balsam peste sufletul meu cotonogit la greu de existenta si de soarta. |
|
|
|
Postat
de catre
Aurel Ganea la data de
2006-12-29 17:52:53 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23957 |
|
|
Comentarii:
120086 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|