PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
arbitraj. miza - curatarea site-ului Text postat de Rodica Elena Lupu cu referire la problemele de aici : http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971 Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit şi domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spaţiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să îşi asume identitatea. In spaţiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Şi m-am gândit : de ce să se permită acest amestec greţos de persoane, personalităţi şi anonimi la limita patologicului ? Cui serveşte ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenţii pseudo-literare. Eu, dacă mi-aş face un site şi nu aş urmări să câştig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aş proceda aşa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiţi pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Şi, la cerere, să poţi publica sub pseudonim DE OM, dar să ştii mereu că nu poţi sări calul fără să îţi fie dată în vileag identitatea (cât timp îţi vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase şi te iei ba de unul, ba de altul să îţi asumi consecinţele). Nu să îşi permită un oarecare să jignească, la nesfârşit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva. Domnule Corbu, aţi văzut care a fost reacţia mea la ce se întâmplă aici : am atras atenţia, în câteva rânduri, că nu e ok şi m-am cărat, între timp am scos o carte, mulţumesc editurii Vinea pt încredere şi omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intenţiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalităţile discutabile de acţiune, de până acum. Mai bine faceţi curaţenie, schimbaţi regulamentul, ţineţi oamenii de valoare care îşi asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuţ Caragea e scârbit, eu m-am cărat şi cu ce rămâneţi în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, şi care, în afară de un umor plafonat şi dubios, nu are nimic ? Nu vă supăraţi, e doar o supoziţie : am bănuiala că dumnevoastră sunteţi, în realitate, Ecsintescu şi reuşiţi, astfel, să vă împliniţi faţeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică. Îmi cer scuze dacă greşesc în supoziţia mea, numai bine tuturor şi atenţie ce oameni pierdeţi şi scârbiţi şi mai ales pt cine şi ce ! Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Emotionant textul tau , draga Rodica. Ai dreptate ca uitarea se asterne treptat ca o plapuma moale a inserarii chiar si peste cele mai deosebite evenimente. Ne-au dovedit-o in mare masura parlamentarii absenti la comemorare. Frumoasa ta evocare ne-a amintit ca scriitorul este solul intre uitare si permanenta. Pacat ca jertfa eroilor din decembrie 1989 nu a adus si implinirea idealurilor pentru care au luptat. Tranzitia a adus multa suferinta si a bulversatdupa chipul ei pe multi oameni. Felicitari pentru un acest text scris cu durere profunda dar retinuta. Multi simtim ca si tine.   Postat de catre Elena Buica la data de 2006-12-21 16:05:50               Excelent textul şi excelentă ideea de a posta un asemenea text întru aducere aminte. Timişorenii au făcut atunci un gest istoric autentic, bărbătesc, onorant, curajos. Şi, la 16 ani, ruşinea din Parlament. Cristoiu se simte, probabil, şi el cu musca pe căciulă.   Postat de catre Aurel Ganea la data de 2006-12-21 14:09:01               aduceri aminte ne cenzurate. frumos si bine ca ne mai aducem aminte de scanteia care a generat focul dar, exista o problema. 89 se imparte in doua; partea primara pînă în 2o decembrie a fost revolutie după 2o a fost lovitura de palat si s-a trecut la confiscarea puterii obtinute prin revolutie populara de la Timisoara pacat ca se mai cearta azi in parlament... adevarul nu-l spun ei pentru ca le e foarte cald si bine pe banii noştrii ai dreptate Rodica în 2o dec. 89 Timisoara a primul si singurul oras liber obtinut prin revolutie felicitari si un vot cu drag tavy   Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2006-12-20 14:01:10               Am scris acest articol în 19 decembrie 2006, tocmai pentru că în 20 decembrie 1989 Timişoara a devenit primul oraş liber din România, adică exact acum 17 ani. Mariana, Tea, Veronica, Valeriu, mă bucur că aţi lăsat câteva rânduri şi v-aţi amintit de cei care au murit pentru ca noi să fim liberi şi... chiar dacă mai târziu...am intrat în UE. Acest articol a aparut in revistele: OBSERVATORUL, ALTERNATIVA din Canada, AGERO din Germania, CLIPA din SUA,ZONA INTERZISĂ din România, cu care colaborez. SĂRBĂTORI FERICITE! LA MULTI ANI! Cu drag, Rodica Elena   Postat de catre Rodica Elena Lupu la data de 2006-12-20 12:42:57 Parcurge cronologic comentariile acestui autor Text anterior       Text urmator               Felicitari Rodica pentru acest articol ! Lumea parca a si uitat de '89, de sfarsitul mizeriei dictaturii comuniste. Tot respectul pentru cei ce s-au asezat in fata gloantelor. Jertfa lor nu a fost in zadar.   Postat de catre Valeriu Cercel la data de 2006-12-20 04:08:05               Impresionant articol, bine atinsa intreaga problematica, felicitari!!!   Postat de catre Veronica Pavel la data de 2006-12-20 03:09:27               Gandul meu e alaturi de ei si nu numai timisoreni, in '89 am aflat ca suntem inca! Salutar articolul tau, Rodica, felicitari, Tea   Postat de catre Tea Nicolescu la data de 2006-12-19 20:03:16               Alături de tine, mă închin celor care au culcat tâmpla pe asfaltul rece în acel moment de răscruce al istoriei românilor, sub gloanţele ucigaşe. Îşi aminteşte românul, dar trece mai departe. Ce să mai spunem despre alte milioane de oameni care au fost sacrificaţi sau s-au sacrificat în alte momente ale istoriei şi de care puţini oameni îşi mai amintesc? Ce să spunem despre enormul număr de oameni care mor astăzi, în diferite locuri de pe pământ, în numele libertăţii? E în firea omului să lupte pentru idealurile sale, pentru dreptate, pentru, libertate, pentru o viaţă mai bună. Un text impresionant. Votez. O seară fericită.   Postat de catre Mariana Fulger la data de 2006-12-19 19:50:40	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23961 Comentarii: 120088 Useri: 1426
ADMINISTRARE