FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curatarea site-ului
Text postat de silviu dachin
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Silviu, mă plimb și eu printre versurile jucăușe dedicate domniței tale, ce frumos sună...îmi amintești de visele de copil când urcam în Turnul Chindiei din Târgoviștea natala, priveam orizontul și mă credeam domniță la Curtea Domnească. de atunci am trecut printre stelele Carului Mic și ale celui mare, viața te-ndeamnă! frumos poemul tău, citit la cafea, acum, dimineață, mi-a trezit nostalgia.
- o singură mică observație: "Făcându-mi norii simpli și albaștrii"

- albaștrii, scrie-l cu un singur i, norii albaștri. te citesc cu plăcere.
cu drag
elena toma
 
Postat de catre ambigua departare la data de 2006-12-18 09:07:01
         
 
  Mai știu pe cineva care se joacă de-a cuvintele printre întâmplări, dar, iată că acum tac, și nu mai spun nimic, că tare bine-ți șade, cu ochii surâzând de-atâta dor, îmi place să te văd așa, chemând pe Ene întru somn ușor și votez. O zi fericită.  
Postat de catre Mariana Fulger la data de 2006-12-18 06:34:38
         
 
  comentariu "pretenesc",

cu prima strofa, Silviu, m-ai dat gata...si ma mir de mine, mai ceva ca o Helena de Troia:

Te caut printre oameni..., dar mirare!
Tu, uite, te-ai urcat în Carul Mare
Și mi te plimbi pe ceruri printre aștrii
Făcându-mi norii simpli și albaștrii


psihologic-logic, puterea de a fi a femeii, (inlantuita de secole) "sparge recordul",

resemnat, barbatul, in rol primar, oricum, se preface a renunta la competitie, dintr-un asa spus, rostit simt al "gentlemanu-lui",

Râzând ca un copil de pozna lui...
Îmi place să te văd așa, hai-hui,
Plimbându-te cuminte-n jos și-n sus
Din răsărit de suflet în apus,


un du-te- vino, implinit ca decor, anemic pragmatic, barbatul, inca nerostind infrangerea, zambeste:

Mai dând câte ceva, apoi mai luând,
Punându-mi întâmplările la rând...
Dar, iată, tac și nu mai spun nimic,
Că tare-ți șade bine-n Carul Mic


mai apoi, adamul, invocand intunericul...


m-am relaxat cu al tau poem, Silviu,

goia


 
Postat de catre nula nada la data de 2006-12-18 01:18:07
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23957
Comentarii: 120086
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE