PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
arbitraj. miza - curatarea site-ului Text postat de Dan Constantin cu referire la problemele de aici : http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971 Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit şi domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spaţiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să îşi asume identitatea. In spaţiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Şi m-am gândit : de ce să se permită acest amestec greţos de persoane, personalităţi şi anonimi la limita patologicului ? Cui serveşte ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenţii pseudo-literare. Eu, dacă mi-aş face un site şi nu aş urmări să câştig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aş proceda aşa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiţi pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Şi, la cerere, să poţi publica sub pseudonim DE OM, dar să ştii mereu că nu poţi sări calul fără să îţi fie dată în vileag identitatea (cât timp îţi vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase şi te iei ba de unul, ba de altul să îţi asumi consecinţele). Nu să îşi permită un oarecare să jignească, la nesfârşit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva. Domnule Corbu, aţi văzut care a fost reacţia mea la ce se întâmplă aici : am atras atenţia, în câteva rânduri, că nu e ok şi m-am cărat, între timp am scos o carte, mulţumesc editurii Vinea pt încredere şi omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intenţiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalităţile discutabile de acţiune, de până acum. Mai bine faceţi curaţenie, schimbaţi regulamentul, ţineţi oamenii de valoare care îşi asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuţ Caragea e scârbit, eu m-am cărat şi cu ce rămâneţi în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, şi care, în afară de un umor plafonat şi dubios, nu are nimic ? Nu vă supăraţi, e doar o supoziţie : am bănuiala că dumnevoastră sunteţi, în realitate, Ecsintescu şi reuşiţi, astfel, să vă împliniţi faţeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică. Îmi cer scuze dacă greşesc în supoziţia mea, numai bine tuturor şi atenţie ce oameni pierdeţi şi scârbiţi şi mai ales pt cine şi ce ! Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   frumos poem, care evoca o stare de puritate, o stare zen... cred ca ar arata insa si mai bine daca ai elimina primul si ultimul vers... ai scapa de referirile la mundan... ai rafina intr-un fel trairea... o trecere daca vrei asemanatoare cu cea de la zen la zazen... te citesc cu placere... petre   Postat de catre Andrei Petre la data de 2006-10-22 12:53:57               Zen este în esenţă arta de a vedea în natura fiinţei proprii, deschizând un al „treilea ochi” în acest scop, făcând în mod direct apel la experienţa personală şi nu la cunoştinţele livreşti. Zen operează folosindu-se de facultăţile vederii şi cunoaşterii – nu în sensul unei cunoaşteri raţionale, ci a unei înţelegeri intuitive – disecând sistemul întreg al vieţii interne şi deschizând accesul la o lume nebănuită, tinzându-se spre realizarea iluminării – satori. În general doctrina zen şi practicile sale au marcat pe marea majoritate a haijinilor. nu am nevoie de cuvinte pentru a spune ce simt, nu am nevoie de forme pentru a alimenta spiritul am nevoie de pace, de linişte, de culoare, am nevoie de soare, de lumină, de cunoastere, Votez pentru tot ceea ce reprezintă poemul ăsta!   Postat de catre Magdalena Dale la data de 2006-10-22 11:27:00               Meditezi, meditezi, dar bate clipa în timpan şi-ţi spune că soarele, o formă mai mult sau mai puţin abstractă, e de mult pe cer şi trebuie să mergi printre oameni. Iar ei, ca şi aici, variaţi şi variabili. Nu poţi trăi doar în tine, energiile nu sunt singulare, se asociază în matrice şi ele în sensuri ale cauzalităţii temporale. Iar am luat-o razna. Ai scris bine şi meditezi frumos. O seară fericită.   Postat de catre Mariana Fulger la data de 2006-10-21 20:52:00               "am nevoie de pace, de linişte, de culoare, am nevoie de soare, de lumină, de cunoastere, dar, mai ales am nevoie de energiile din mine" ca un strigăt de durere această meditaţie a ta. îţi vin în ajutor cu dansul unei flori! face o piruetă, două, te-nvăluie între culori şi chiar îţi mângâie obrazul când preamirat de dansul ei, adormi cu gândul că poţi fi alesul ei, în visul fără limite, atins cu gândul obosit de-atâtea căutări   Postat de catre ambigua departare la data de 2006-10-21 20:51:09	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23962 Comentarii: 120092 Useri: 1426
ADMINISTRARE