FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curatarea site-ului
Text postat de Corneliu Traian Atanasiu
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
 
Mulțumiri tuturor, ați răspuns la apel. Văd că toamna își (re)numără bobocii, nu ne-am înmulțit, dar nici nu ne-am împuținat.

Maria, variantă ratificată.

Horia, variantă ta este mult mai elaborată și arată că sugestia te-a pus pe altă cale mult mai densă ca sens.

Magda, și observația ta arată cîtă profunzime este într-un haiku bun, fiecare găsește propria sa continuare.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-10-04 21:10:08
         
 
  Cornel, ca de obicei, ne incinti cu incursiunile tale in arta haiku-ului.

cum sunt unul dintre cei care beneficiaza de aportul ce aduci in acest domeniu de interes, iti multumesc de doua ori: o data pentru profesionalism, a doua oara pentru disponibilitate.

cu pretuire,
gheorghe

 
Postat de catre gheorghe Sarbu la data de 2006-10-03 22:36:58
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Felicitări pentru comentariu. Este ca un mini poem în proză. Eu cred ca prima traducere în română, cea din corpul textului este cea mai bună, chiar dacă nu se încadrează în canoanele 5-7-5. Remarc totuși că în engleză autorul a căutat să respecte numărul de silabe! De altfel, aceste canoane sunt adesea sacrificate de către străini de dragul reușitei unui haiku. Ele nu reprezintă ceea ce dă forță unui poem haiku. Nu pot înlocui acel moment de iluminare (aha), de inspirație și în cazul de față încercările de a-l așeza în tipare ce țin de prozodie, fac să se piardă momentul „satori” când pur și simplu sub imperiul meditației observi ceva ce te impresionează.
Sunt doi fulgi, de fapt sunt mult mai mulți, dar doar doi fulgi se ating în drumul lor spre nicăieri. Cum ating luciul apei adânci se pierd, așa cum se pierd și ființele noastre în hăul neființei. Dar în scurtul lor drum spre neființă ei se ating și poate parcurg drumul alăturați... În natură mereu este prezentă perechea și aici din noianul de fulgi, doar doi se ating. Și sunt puri și inocenți în atingerea lor... Foarte frumos haiku-ul!


 
Postat de catre Magdalena Dale la data de 2006-10-03 19:18:37
         
 
  Erată:

Piscul alb în lac –
primul fulg atingându-l
pe următorul

Aseară, m-am grăbit și am trimis fără să verific. Aceasta era varianta pe care voiam să o postez.

Cu prietenie,Maria
 
Postat de catre Maria Tirenescu la data de 2006-10-03 16:32:46
         
 
  Multumesc Traian pentru frumoasele articole cu referire la Haiku, le citesc cu un foarte mare interes.
Cat priveste "ghicitoarea" nu stiu daca autorul s-a gandit la ce m-am gandit eu; in ce ma priveste eu vad in cei doi fulgi unul singur, celalalt efiind "virtual", proiectia primului in apa.
Incerc si o varianta la graba, poate revin cu una mai elaborata :

piscul alb în lac -
pe suprafața apei
doi fulgi se ating

~Traian Numai bine!~
 
Postat de catre Horia Ivascan la data de 2006-10-03 14:52:31
         
 
  Piscul alb în lac –
primul dintre atingându-l
pe următorul

E o variantă...
Cu prietenie, Maria
 
Postat de catre Maria Tirenescu la data de 2006-10-02 21:40:10
         
 
 
Maria, se poate să ai dreptate, dar cred că Eduard Țară are și o variantă românească la fel de bună. Eu nu m-am străduit suficient să-l fac canonic și în românește. Mă bucur că apreciezi observațiile mele. Și mie mi-au plăcut poemele tale cu comentarii pe care le-ai postat.

Încerc o variantă 5-7-5:

Piscul alb în lac –
primul dintre fulgi pe un
altul l-atinge

sau

un prim fulg atingîndu-l
ușor pe-un altul

sau

fulgul dintîi l-atinge
pe următorul

Nu-mi dau seama dacă nu e prea forțat. E greu să prinzi, numărînd silabe, și naturalețea rostirii și firescul exprimării.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-10-02 20:27:33
         
 
  Foarte bună analiza haiku-ului. Ea îi ajută pe toți cei care citesc să înțeleagă mai bine în ce constă frumusețea acestei specii literare și, în particular, a acestui haiku.
Se pare că sunt în anantaj cei care scriu haiku direct în engleză. Cel puțin asta deduc din forma acestui haiku.
Îți mulțumim pentru seriozitatea cu care te implici în explicarea acestor poeme!
Cu prietenie, Maria
 
Postat de catre Maria Tirenescu la data de 2006-10-02 14:07:29
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23957
Comentarii: 120078
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE