|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Focul vânăt |
|
|
de
Serghei Esenin |
|
|
|
Focul vînăt e gonit de vînt,
Zările-au uitat să mă mai doară...
De iubire-ntîia oară cînt,
La scandal renunț întîia oară.
Am fost crîng părăginit pe loc,
La femei și votcă dam năvală.
Nu-mi mai place azi să beau, să joc,
Să-mi pierd viața fără socoteală.
E de-ajuns să te privesc tăcut,
Să-ți văd ochii plini de tot înaltul,
Ca uitînd întregul tău trecut,
Tu să nu mai poți pleca la altul.
Tu - mers gingaș, tu - surîsul meu,
Dacă-ai ști, cu inima pustie,
Cum poate iubi un derbedeu
Și cît poate de supus să fie.
Cîrciumile le-aș uita pe veci,
N-aș mai ști nici versul ce înseamnă,
De-aș atinge-aceste brațe reci
Și-al tău păr ca floarea cea de toamnă.
Veșnic te-aș urma pe-acest pămînt,
Depărtarea mi-ar părea ușoară...
De iubire-ntîia oară cînt.
La scandal renunț întîia oară.
|
|
|
|
|
|
Date
despre autor |
|
|
Data nasterii:
3 octombrie 1895 |
|
|
Locul nasterii:
Constantinovo, regiunea Riazan |
|
|
http://ro.wikipedia.org/wiki/Serghei_Esenin |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text pentru ca nu sunteti logat |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23972 |
|
|
Comentarii:
120095 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|