|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Pe drumul ciobanilor |
|
|
de
Vasile Voiculescu |
|
|
|
Păstor și frate-al poeziei mele,
O mân la șesuri și o urc la munte,
S-o răcorească vânturi, ploi s-o spele,
Și-n zori pornim cu soarele în frunte.
Port zile-ntregi un vers plăpând în glugă,
Și strofa ruptă, până să se-nchege,
O duc pe umeri singur, fără slugă,
Cum duc ciobanii oile betege.
N-o-nchid în țarcuri, ci ades i-e masul
Pe lunci de sat, pe-un șold de deal cu viță,
Și slobodă și-alege-n drum popasul
La ape dulci, sub brațe de troiță.
Și-atunci când iarna peste noi se-abate
Și lupi și neguri vor să ne sugrume,
Din albe piscuri de singurătate
Luăm drumul sufletului și ieșim din lume.
|
|
|
|
|
|
Date
despre autor |
|
|
Data nasterii:
27 noiembrie 1884 |
|
|
Locul nasterii:
Pârscov, jud. Buzău |
|
|
Medic, poet, prozator și dramaturg.
Decedat la 26 aprilie 1963, București.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Voiculescu |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text pentru ca nu sunteti logat |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23972 |
|
|
Comentarii:
120095 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|