|
|
|
|
|
|
|
|
|
arbitraj. miza - curatarea site-ului |
|
|
Text
postat de
Daniela Luca |
|
|
cu referire la problemele de aici :
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971
Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit şi domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spaţiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să îşi asume identitatea. In spaţiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Şi m-am gândit : de ce să se permită acest amestec greţos de persoane, personalităţi şi anonimi la limita patologicului ? Cui serveşte ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenţii pseudo-literare.
Eu, dacă mi-aş face un site şi nu aş urmări să câştig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aş proceda aşa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiţi pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Şi, la cerere, să poţi publica sub pseudonim DE OM, dar să ştii mereu că nu poţi sări calul fără să îţi fie dată în vileag identitatea (cât timp îţi vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase şi te iei ba de unul, ba de altul să îţi asumi consecinţele). Nu să îşi permită un oarecare să jignească, la nesfârşit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.
Domnule Corbu, aţi văzut care a fost reacţia mea la ce se întâmplă aici : am atras atenţia, în câteva rânduri, că nu e ok şi m-am cărat, între timp am scos o carte, mulţumesc editurii Vinea pt încredere şi omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intenţiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalităţile discutabile de acţiune, de până acum.
Mai bine faceţi curaţenie, schimbaţi regulamentul, ţineţi oamenii de valoare care îşi asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuţ Caragea e scârbit, eu m-am cărat şi cu ce rămâneţi în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, şi care, în afară de un umor plafonat şi dubios, nu are nimic ?
Nu vă supăraţi, e doar o supoziţie : am bănuiala că dumnevoastră sunteţi, în realitate, Ecsintescu şi reuşiţi, astfel, să vă împliniţi faţeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.
Îmi cer scuze dacă greşesc în supoziţia mea, numai bine tuturor şi atenţie ce oameni pierdeţi şi scârbiţi şi mai ales pt cine şi ce !
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Petre, never alone, chiar dacă asta poate fi şi bine, li rău, şi dincolo de bine şi rău. Fiindcă îi purtăm pe ceilalţi în noi, fie ei îngeri, oamnei, vulturi. Da, primele trei versuri deschid scena. Care de fapt a început în alt timp şi alt loc. Totul e paradoxal aici. Chiar şi faptul că am scris poezia ca pe un scenariu absurd, tangenţial cu realul.
Costin, fugi, fugi cu versul acela cât mai departe. Fiindcă, da, paradoxal, fetiţa aceea participă la scenă fără a fi inclusă în ea, şi totuşi martor prezent. Îl aduci înapoi? Binie. Paradoxaul e şi în ultimul vers, dar şi în fiecare mişcare de pe scenă. Mulţam mult pt semn aici.
Dle Ganea, paradoxal, iarăşi, am avut aceste imagini şi idei, fragmente, mult timp, aproape un an. Abia când s-au întregit, când au căpătat dinamică şi sens lucrurile, când puzzle-ul a fost complet, am putut scrie "paradoxul" acesta. Poezia poate fi citită şi de sfârşit la început, fiindcă totul poate fi inversat aici, paradoxul rămâne. Personajele au aceleaşi roluri. Mulţam fain, e un garant că ceva bine se întâmplă.
|
|
|
|
Postat
de catre
Daniela Luca la data de
2006-08-21 15:22:18 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"l-am ucis înainte să mi se aducă
şi acuza că tu ai fi ultimul spectator"-interesantă construcţie poetică şi cu o logică inedită.
Bine găsită trimiterea la vulturul prometeic; de fapt în catrenul din care face parte reuşeşti să aduci verbul la un maxim de dinamism ("l-am ucis"); ţi-am urmărit dinamica verbelor: "u exista" din primul vers, precum şi "nu poţi" din ultimul vers, verbe calme. Poemul este asemenea unei jumătăţi de sinusoidă.
Finalul are darul de a te trimite la gândit. Felicitări!
|
|
|
|
Postat
de catre
Aurel Ganea la data de
2006-08-21 15:03:01 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
foarte inspirat ultimul vers. este un vers de încheiere clar! care nici nu dă verdicte nici nu aduce un aer de "ştie tot". asta este arta: să trecem de bariera, de limitele cuvântului şi să creăm noi sensuri.
plec cu versul: "fetiţa făcea rotocoale arse din zi", hai nu plânge că ţi-l aduc înapoi. :)
plăcut.
|
|
|
|
Postat
de catre
ridic nalbarul la data de
2006-08-21 14:41:38 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
intradevar, nici singur nu esti singur, pentru ca prezenta celorlalti se simte in fiecare celula a ta... cuvinte intelepte, care transforma acest poem intr-o cugetare asupra fiintei umane si asupra locului acesteia in lume... mi-a placut ironia fina si subtilitatea primelor trei versuri, care prezinta viata sub forma unui simbol, unei decoratiuni...
felicitari
votez cu drag
petre |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2006-08-20 21:57:17 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23972 |
|
|
Comentarii:
120095 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|