FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curatarea site-ului
Text postat de Corneliu Traian Atanasiu
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
 
Elia, încerc așa:

flori fanate în iarba
tot mai înaltă

Gina, "iarba atinge cerul" merită toți banii.

Nina, intențiile sînt mereu generoase.

Nu, Nastia, rău e doar cînd uiți că ai uitat. Și totuși, știu eu un film în care ea spune: întîi i-am uitat ochii.


 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-05-31 21:02:45
         
 
 
Elia, încerc așa:

flori fanate în iarba
tot mai înaltă

Gina, "iarba atinge cerul" merită toți banii.

Nina, intențiile sînt mereu generoase.

Nu, Nastia, rău e doar cînd uiți că ai uitat. Și totuși, știu eu un film în care ea spune: întîi i-am uitat ochii.


 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-05-31 21:01:42
         
 
  ma-ntristezi, pentru ca si eu am o coliba undeva, intr-un vis...pe care nu vreau s-o vind uitarii, si ierbii tot mai inalte.

inca tin la minunea asta! de-acolo de sus, din intelepciunea de unde privesti, spune-mi ca uitarea nu e obligatorie...
 
Postat de catre nastia muresan la data de 2006-05-31 19:49:46
         
 
 
Am încercat și aici să "traduc" în trei rânduri, dar parcă imaginea asta spune mult prea multe, pe limba ei...:)

 
Postat de catre Sha Mana la data de 2006-05-31 16:25:29
         
 
  "vechea coliba
intre memorii iarba
atinge cerul"

 
Postat de catre nula nada la data de 2006-05-31 12:40:59
         
 
 
Elia, m-aș bucura să lansăm și un concurs. Văd că apetitul pentru gen există. Explicații ți-a dat Magda. Voi încerca să înlcouiesc "uitarea". Al tău este deosebit.

Magda, mulțumesc pentru intervenția teoretică, a mai întrebat cineva de curînd. Voi ști unde să fac trimiterea.


 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-05-31 12:33:19
         
 
 
nimeni

casă pustie -
adierea vântului
mișcă doar iarba

 
Postat de catre elia david la data de 2006-05-31 11:01:22
         
 
  Revin și eu în privința textului deoarece îmi pare reușit contrastul dintre vechea colibă și iarba care este în efervescența creșterii.  
Postat de catre Magdalena Dale la data de 2006-05-31 10:30:53
         
 
  Revin și eu în privința textului deoarece îmi pare reușit contrastul dintre vechea colibă și iarba care este în efervescența creșterii.  
Postat de catre Magdalena Dale la data de 2006-05-31 10:30:31
         
 
  Elia, sper să nu se supere Corneliu dacă îți răspund eu....
Florin Vasiliu (poetul care a înființat Societatea Română de Haiku) spune următorul lucru despre haiga :

„Busson a scris haiku atașând un desen ce se armoniza cu ideea din poem, creând haiga-ul (ga = pictură, desen). Se poate realiza un poem însoțit de o fotografie, ca un ansamblu poetic contopit expresie artistică haiku-fotografie. Am numit această formă artistică nouă Haishin, ca rezultat al combinației dintre prima ideogramă din complexul haiku și a doua ideogramă din complexul Shasin, care înseamnă fotografie. Poetul japonez Sono Uchida, a acceptat termenul”.

Yosa Buson (1715-1783) – este unul dintre cei mai importanți urmași ai lui Basho, dar el s-a îndepărtat de stilul predecesorului său, datorită lirismului romantic pe care l-a cultivat și înclinației sale de pictor, sensibil la coloritul naturii. A cultivat poemul haiga, respectiv poezia haiku însoțită de desen, lăsând o operă bogată formată și din albume cu reproduceri ale picturilor sale monocrome și policrome ca și celebrele picturi pe paravane.

 
Postat de catre Magdalena Dale la data de 2006-05-31 10:25:58
         
 
  Revenind la text, imi place si totusi e ceva care imi spune ca acel cuvant "uitare" ar trebui mai degraba sugerat, completand si nu inlocuind efectul imaginii... Dar, poate ma insel, necunoscand diferenta dintre haiku si haiga... Mi-ai putea veni in ajutor cu o scurta lamurire.  
Postat de catre elia david la data de 2006-05-31 09:59:55
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Corneliu, incep sa ma obisnuiesc, pare-se, cu imaginile...:) Recunosc, ele pot fi o sursa de inspiratie. Si nu doar pentru tine, ci si pentru cei care te citesc, uneori in detrimentul comentariilor pe text. Daca ideea unui concurs de epigrama a fost lansata, ce-ar fi sa existe si unul de poezie scurta, avand ca punct de plecare o fotografie reusita? Cred ca sunt ceva doritori pe aici. Ce zici?  
Postat de catre elia david la data de 2006-05-31 09:48:53
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23937
Comentarii: 120070
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE