|
|
|
|
|
|
|
|
|
Inteligența Artificială |
|
|
Text
postat de
Elena Stefan |
|
|
Ne temem de inteligența artificială
această umbră rece, strălucitoare,
care nu doarme, nu visează, nu greșește.
Ne temem degeaba.
Ea știe să care nisip cu roaba,
grămezi infinite,
cât toate basculantele lumii,
dar e doar un braț,
o unealtă fără gând.
Progresul sfidează limita,
paradoxul este mereu prezent:
ce e vast și greu, ce e mărunt și calculat,
nu este niciodată complet.
Pentru munca grea, este neobosită,
în volumul purtat, e de neîntrecut.
Când trebuie să priceapă, să deseneze,
să facă un gest simplu, să urmărească sensul,
se poticnește în înțelesuri
De parcă s-ar afla la o poartă nouă..
Un copil desenează un cerc,
cu o linie trasată de mâna dumnezeiască,
ea rămâne învârtindu-se
în logica sa mecanică, pierdută,
între explicații și instrucțiuni.
Progresul e paradoxal,
ne împinge înainte, dar ne arată oglinda,
unde vedem că dumnezeirea nu poate fi calculată,
nu poate fi programată.
Omule, stai liniștit.
Inteligența ta este dar divin,
e un foc, o scânteie, pe care nicio mașină
nu-l va purta vreodată în nesufletul ei.
Ea poate să care nisip, mult nisip, munți de nisip
niciodată nu va înțelege
de ce te ridici, de ce creezi,
de ce te temi, de ce speri de ce iubești
De ce ești fericit.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23962 |
|
|
Comentarii:
120092 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|