|
|
|
|
|
|
|
|
|
Elixirul magic |
|
|
Text
postat de
Florentin Sorescu |
|
|
Ultima dată când l-am sunat a fost la vreo 2-3 săptămâni după ce s-a internat. Atunci mi-a vorbit pentru prima dată de durere. "Nu prea pot vorbi!" mi-a spus. "Din cauza mandibulei?" îl întreb. Nu mai rețin dacă l-am sunat înainte sau după operație. "Din cauza durerii" îmi răspunde el. Mă doare rău o vertebră de la coloană. "A! îi răspund, știu acum, mi-a spus mama. Chiar de aceea te-am sunat, m-a rugat să-ți spun că a făcut o alifie cu plante pentru tine. Cică e nemaipomenit de bună, îți ia durerea cu mâna, dar când ți-a spus de ea, tu n-ai vrut s-o asculți. Și știi cum e ea. Mă roagă pe mine să te conving. Zice că eu știu cum să te iau. "Titine! zice el. Eu sunt deja pe morfină. Cum poți să crezi că durerea asta trece de la alifia mamei și nu trece de la morfină? Dar te rog să nu-i spui asta, nu vreau să știe... În plus, te miri ce contraindicații poate avea la ce substanțe pompează ăștia în mine. Știi doar că data trecută mi s-a interzis cu desăvârșire ceaiul de sunătoare, iar asta a fost ideea ta, nu a mamei". Rămân perplex, după care îmi iau curajul și-i răspund. "Nu știam că ești pe morfină.... După care adaug: dar dragostea de mamă este mai puternică decât orice sedativ!". El tace. Tac și eu. Mă gândesc că l-a forțat prea tare discuția asta și a obosit "Bine, frati-meu, îi zic. Închid, dacă nu mai poți vorbi. Dar poate-ți dai și cu alifia aia a mamei, totuși. Nu se știe niciodată".
După ce închid mă gândesc cu groază că metastazele i-au ajuns la oase. Orice, orice dar nu o moarte în chinuri.
Apoi gândul îmi fuge la mama și la alifia aia a ei cu care visează să-i ia durerea.
El îmi scrie pe whatsapp:
" O să-mi dau și cu alifia mamei până la urmă! Cred că cele două medicamente nu se exclud. Deja a început să-mi treacă." |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Un text dureros. Și tare m-aș bucura să fie simplă ficțiune. Dar mă tem că reflectă o realitate dramatică.
Structură esențializată și scriitură aproape monosilabică. Un fel de bisturiu care taie în carnea vie a durerii! |
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2021-05-29 07:27:59 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|