|
|
|
|
|
|
|
|
|
buko-w-skiană |
|
|
Text
postat de
ioan peia |
|
|
toți tinereii ăștia decerebrați
dar și câte un nene cu părul alb
și șapcă de lenin, rebranșat la filonul literei grunjoase
toți ăștia și-au luat drept model al poeziei absolute
deraierile sentimentale ale unui american drogat
bețiv și curvar
pe nume bukowski
care scria, în general, poeme
după ce-și freca intens pixul
...un fel de bucă român, la ski, aș zice
cu aere de campion, în c...rul gol, al slalomului
printre țărușii înfipți în bucile albe ale pârtiei
sau poate că-și trage numele de la bucov
unde s-o fi născut, eventualitate în care
simt cum se revarsă prin mine pâraie de limfă
patriotică
ce să-i faci!
trebuie să aibă și culții fasonați
mitul prometeului lor
care le-a dăruit focul
sacru
al spiritului și, mai ales,
al trupului complet descătușat de inhibiții dureroase
un drapel al prăpădiților cu aere de
emancipați cinici
a avut succes nebun americanu
în lumea aia poetică îmbârligată, cît și
în lumea asta reșapată
și dă-i în jos, și dă-i în sus, în sculare și-n culcare
cu bukowski ăsta care, spune el, într-un loc, că
toată poezia lumii de până-n domnia sa recreativă, poetul redivivus
este un fel de rahat
amirosind a trandafiri sentimentali
mi-aduc aminte, vrând-nevrând, de o fază din copilărie
era unu născut cam bolând de mumă-sa
și când crescuse un pic mai mărișor
și i se dezvoltaseră cele bărbătești
unde vedea o fată în ogradă
iute își scotea mândria pe crac și o vâra prin gard
asta, până-ntr-o zi
când un câine, harșt! i-a mestecat frumsețe de
argument
abia a scăpat de la moarte, nenorocitul
și de-atunci copiii-l strigau: tilică, puțulică!
cam așa și cu bukowski ăsta
cu singura deosebire că nu a dat peste
un grivei cam neînțelegător în fața artei
decompensate psihic
așa că individul continuă să și-o arate prin gard
și după moarte
iar tinereii ăștia au și ei un zeu al viețuirii borșite
pe altarul căruia fac libații sau, mă rog... lăbații
divine
în piața publică
fără rețineri, fără ipocrizie, fără considerații grețoase
de moralitate
cine înjură în metafizica lui kant
e un tâmpit caduc, doar ei
cunosc explozia virilă a sentimentelor
din antimetafizica lui bukowski-cel-autentic
adică boschetării d-ale lor, de finuți plicti
da, mă, da, da, da... să nu fii patetic, elaborat, a/teran
și să nu te implici
zi-le pe bune
cep...
știți ce-mi evocă mie acest zeu al delicvenților rafinați
dintr-un sing-sing lăbărțat pe toată planeta?
o sală imensă de călători, dintr-o gară
goală, ca un deșert al gurii
în care o femeie de serviciu tooot mătură la chiștoacele
nesimțiților care s-au slobozit, pe jos, de ele
iar, într-un colț
bukowski ăsta se p...șă cu spatele
iertare de expresie! iată puterea purificatoare
a artei neinhibate!
anșa, deci își face treaba aia mică
cu spatele la femeia cu mătura
din pudoarea de a nu i se repera
mandravela
după care, se întoarce, și-o scutură sfios, și spune:
pardon, madam, pentru decența afișată!
mi-a căzut în mână o carte foarte scumpă
cam cât ar costa un album de artă medievală, spre pildă
ceva cu șaizeci și una de deviații,
de ce nu șaizeci și nouă, nu am înțeles?!
carte apărută în condiții grafice excelente
împănată cu desene de cretini entuziaști
care mâzgălesc pereții școlii cu eroticoane neaoșe
e aproape sigur că graficianul
este unul de-alde tilică-puțulică
adică din cei ce-și freacă intens ciozvârta rămasă nemestecată
de dulăul nesimțitor la fiorurile imberbe ale creației
un tilică, beat-muci, împreună cu
un altul care l-a tradus pe nea bucă ăsta american
și care nici el nu pare a sta prea bine
cu stomacul de la
mansardă
o carte scumpă, scumpă, sfinte sisoe,
adică pe bani mulți
înțeleg că-s o sumedenie de lăbari nesatisfăcuți,
care-s ahtiați după magiștrii exhibiției
și care ar scoate din poznare, fără să ezite, biștarii necesari
dacă le-o mai fi rămas după țoiurile purificatoare de absint
dar chiar așa de scumpă
prestidigitația asta orgasmică, neicusorule, puisorule!?
are dreptate bucă ăsta de la ski, pînă la urmă:
poezia de până-n domnia-sa este un
rahat ieftin și ipocrit
amirosind a trandafiri
a lui, în schimb, este un rahat scump și neipocrit
adică original
pentru uzul rafinat al tinerilor noștri
consumatori de artă cu moț
cât se poate de moale și
concretă
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator |
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Bag samă că ai adormit, cenzore!
Văd că, între timp, ai dat zeci de aprobări amicilor tăi de suferință.
Ce vrăji ai pe tine, haștagule! |
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2019-04-11 22:49:57 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ce e, haștagule editor, îl protejezi și pe Bukowski de atacurile mele? |
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2019-04-11 19:37:48 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
pdap,
uite colea actori și text, demne de maeștri. adevărați, nu recheșănisme derizorii.
https://www.youtube.com/watch?v=57wmpUsOzc0 |
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2019-04-11 18:13:43 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|