PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Viclenia belgiana Text postat de Emanuel Cristescu Sigur, istoria tenisului va consemna victoria, în 2019, la Doha, a jucătoarei din Belgia, pe numele ei Elise Mertens, locul 21 WTA. Depăşind statistica rece putem analiza şi mijloacele prin care această jucătoare a învins-o pe cea care, nu cu mult timp în urmă, era numărul 1 în lume în acest sport. Primul set fusese câştigat de Simona. Ne aflam în setul al doilea al meciului. Serviciu, break, forehand, lung de linie, passing shot, ace şi altele, toate mergeau de minune. Simona se afla, cum se spune "pe val" iar meciul părea jucat. Ajunsese într-un vârf de formă fiyică, psihică, de mobilitate şi de joc! Nimic, fair play nu o mai putea opri. Concentrarea era maximă, privirea dârză, din care parcă ţâşneau scântei de oţel şi, din când în când, pumunl strâns, demonstrau o încredere, voinţă, fermitate şi determinare maxime. Cu toţii anticipam victoria care se apropia cu paşi repezi! O astfel de stare, integratoare şi cu potenţial de învingător, nu se poate atinge când şi cum vrei. Nu se poate "aprinde ori stinge" cu un întrerupător. Nu, satre se obţine treptat, pe măsura acumulărilor şi este menţinută de echilibrul psihic al jucătoarei. Mertens părea resemnată şi neputincioasă. Părea că nu mai găseşte terenul. Că nu mai este acolo. KO-ul se prefigura. Când... Când deodată ne pomenim cu jucătoarea întinsă pe teren cât era de lungă! Un fel de râmă aproape în nemişcare. În prima clipă, probabil, cu toţii, emoţional am empatizat cu ea. Şi ne-am gândit la cine ştie ce accident, fractură, blocaj. Din acea postură, cerea, mai târziu am realizat că termenul corect ar fi trebuit să fie "cerşea" medical time out! Regulamentr, cel puţin în aparenţă. Iar arbitrul, firesc, acceptă intervenţa medicului. Mai apoi tandemul jucătoare-medic pleacă la vestiar. Unde stă, stă şi iarăşi stă. Simona aşteaptă, probabil plină de compasiune, o vreme. Apoi, simţind răcoarea, începe să facă mişcări, apoi solicită mingi şi face câteva exerciţii. Deja era scoasă din formă. Şi începe să se enerveze. Enervare care, probabil, a costat-o meciul. Dacă aş fi prezumţios aş putea gândi că, observând că s-a atins obiectivul, enervarea jucătoarei, s-a transmis în vestiar. A încetat starea de "necesitate" şi domnişoara Elise Mertens a revenit în arenă înfloritoare, remontată, încrezătoare şi în vervă. Atunci am realizat marea prefăcătorie. Calul Troian al slăbiciunii Simonei îi fusese indus şi yarurile fuseseră aruncate. Tot ce Simona construise şi acumulase pe parcursul unu set şi jumătate fusese anihilat. Ca să reconstruiască îi trebuia timp. Şi, cel mai mult, trebuia să scape de starea de enervare şi să-şi inducă din nou o gândire generatoare de încredere şi de potenţilal de învingător. Care, din păcate, nu se realizează bătând din palme. Sau acţionând un întrerupător! Aşa ca dezastrul a venit de la sine. Viclenia şi prefăcătoria au învins. Cu aparenţa de deplină legalitate şi moralitate. Aşa să fie? Istoria cuprinde şi în alte domenii astfel de episoade. Doar că tot ea, istoria, uneori târziu, alteori prea târziu, face lumină. Să amintim doar că profilul de sfântă al Theodorei a fost serios realativizat de Istoria secretă a lui Procopius din Cezareea. Da, viclenia şi prefăcătoria au învins. S-a dovedit încă o dată că scopul poate scuza mijloacele! dar, continui eu, nici nu le înnobilează. Personal păstrez un moment de jenă. Şi nu pot decât să admir compotamentul jucătoarei române. Care, deşi avea vizibile suferinţe fizice, a preferat să piardă decât să câştige trecând prin statutul de râmă târâtoare. Şi mai remarc şi forţa şi eleganţa de care a dat dovadă, în final, când a dat mâna cu "învingătoarea" ba, mai mult, şi-a lipit şi obrazul de al viclenei! Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Simona s-a despărțit de antrenorul belgian (!!!) fix după meciul în care a bătut-o vicleana Mertens, belgiancă și ea !!! Simplă coincidență sau lucrătură? Vorba unui prooccidental convins: acuma ce să facem? Să nu mai vedem fapte?   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2019-02-17 23:05:45               BANCUL ZILEI: "Ca lucrurile să fie limpezi, precizez că sunt un pro-occidental convins." (Emanuel Cristescu)   Postat de catre Euro peea la data de 2019-02-17 16:38:02               "C   Postat de catre Euro peea la data de 2019-02-17 16:37:12               Ca lucrurile să fie limpezi, precizez că sunt un pro-occidental convins. Locul României este în UE. Pot prezenta nenumărate dovezi cu privire la această opţiune. Inclusiv aici. Chiar Europeea este o consecinţă a acestei opţiuni. Recent, într-un alt spaţiu, spuneam că un efect favorabil al acestei opţiuni, îl reprezintă exportul României pe piaţa europeană în valoare de peste 50 mld. eur. Faţă de cel mai mare export al R. înainte de 89 care a fost de 10 mld USD. Sunt multe multe alte avantaje. Chiar în aceste pagini, am povestit cândva, despre hălăduirea cu maşina mea prin Europa, până la Atlantic. Trecând prin multe capitale şi oraşe mari. Şi puternica impresie pe care am avut-o trecând printr-o zonă în care sute de ani a curs sânge: Alsacia şi Lorena. Prin urmare, domnule coleg, prezumţia sau acuzaţi me de antioccidentalism mă amuză. Şi sper că a fost făcută, aşa, de test. Altfel dse înscrie perfect în tehnicile expuse în cartea lui Volkoff, parcă, "Tratat de dezinformare" Totuşi nu trebuie să se înţeleagă că eu aş fi pro-european în alte condiţii decât cele din Trataul UE. Adică în respectul demnităţii naţionale şi al unui tratament egal al ţării noastre. Ca să devenim cu adevărat total membru UE, România mai are de făcut doi paşi: intrarea în Schengen, pentru care am făcut tot ce depindea de noi şi trecerea la moneda euro pentru care u pledez de vreo 10 ani. Am şi publicat pe această temă. Am scris şi preşedintelui şi BNR care mi-au răspuns vag. Şi pentru care BNR a făcut cam tot ce putea face pentru a împiedica sau prelungi această trecere. În sfârşit a fost făcut public Planul naţional de trecere la moneda euro. Referitor la opoziţia Olandei de a intra în Schengen, dacă aş fi într-o poziţie de decizie, de mâine, pentru olandezi aş introduce măsuri de retorsiune. În concluzie, domule coleg, sunt pentru această construcţie, UE, pe care o găsesc excepţională. Dar o văd ca pe o orchestră în care fiecare ţară este un instrument cu personalitatea şi specificitatea sa. Dacă vă interesează, am elaborat şi o doctrină care priveşte naţiunea în condiţiile postmodernităţii. PS. Ideea cu acele 3 minut o găsesc foarte bună.   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2019-02-17 12:01:45               Am spus "viclenia belgiană" având conotaţia definirii apartenenţei distinsei domnişoare Elise Mertens la o naţiune. Cam aşa cum se spune - oare de ce?- "Perfidul Albion". Cine vrea să vadă conotaţie antioccidentală vede. Şi nu-i poate nimeni cenzura vederea. Eu nu am intenţionat şi, în opinia mea nici nu se vede, vreo astfel de conotaţie. Să fim serioși, domnule Cristescu, trimiterea la Bruxelles, capitala Belgiei și buricul UE, sursa tuturor relelor care se abat asupra bietei noastre țărișoare (în viziunea dvs) este evidentă. Ați fi putut scrie viclenia Bertens. Mă rog, dacă v-ați fi manifestat la fel de vehement indignarea la spectacolele de circ ale Șarapovei, sau măcar la suspendarea ei pentru dopaj, m-aș fi putut gândi că intervenția dvs. de azi nu e produsul unui năduf antioccidental, ci doar o simplă coincidență. Citându-vă: acum ce să facem? să nu mai vedem fapte? să nu le mai interpretăm? În fine, aș mai adăuga două vorbe simple pentru omul Simona, deși n-am fost niciodată un fan al stilului ei (pentru mine, tenisul a început cu Ilie Năstase și se va sfârși cu retragerea lui Federer, dar ăsta e alt subiect). Pentru tot, dar mai ales pentru FED CUP, bravo, Simona. p.s. după părerea mea, chestiunea pauzelor poate fi tranșată într-un singur fel. Ai alunecat, ai căzut, ai făcut întindere? Te doare burta, vrei pipi? Ai 3 minute să revii pe teren, dacă le-ai depășit, abandon. La urma urmei, pregătirea fizică face parte din joc.   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2019-02-17 10:29:52               Şi nu-i poate nimeni cenzura vederea.   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2019-02-17 03:35:17               Simona a ştiut să piardă. Şi a făcut-o cu fruntea sus. Acuma ce să facem? Să nu mai vedem fapte? Să nu le mai comentăm? Să nu le mai interpretăm? Ştiţi cum se spune, hoţul cu un păcat, păgubaşul cu o sută. Eu aşa am văzut şi interpretat. Poate greşesc. Poate m-am înşelat. Am vrut să văd dacă şi alţii împărtăşesc viziunea mea. Ba, mă aşteptam să vină cineva şi să o acuze pe Simona de nu ştiu ce imoralitate. Dar, oare, a mai văzut cineva suferinţă fizică pe chipul Simonei? Putea să procedeze şi ea ca distinsa, actriţă-tenismenă? Putea! Şi poate o şi scotea din formă. Nu a făcut-o! Din scrupule morale? Din sinceritate? Din lipsa prefăcătoriei? Poate vom afla. Poate nu. Dar ce nu pot uita este magia prin care din râmă a devenit un fel de Făt Frumos în variantă feminină distinsa câştigătoare a trofeului. Probabil, cu multe mustrări de conştiinţă! Nu-i aşa?   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2019-02-17 03:34:28               Am spus "viclenia belgiană" având conotaţia definirii apartenenţei distinsei domnişoare Elise Mertens la o naţiune. Cam aşa cum se spune - oare de ce?- "Perfidul Albion". Cine vrea să vadă conotaţie antioccidentaşă vede. Şi nu-i poate nimeni venzura vederea. Eu nu am intenţionat şi, în opinia mea nici nu se vede, vreo astfel de conotaţie. Cât priveşte Belgia, am prieteni buni acolo ba am şi publicat ceva împreună cu un prieten, prof. la Universitatea din Gand.   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2019-02-17 03:23:32               Simona Halep este în primul rând o luptătoare. Deși dezavantajată fizic a ajuns să fie doi ani la rând numărul unu modial prin muncă și talent.   Postat de catre Euro peea la data de 2019-02-17 00:42:41               Ce suferință pe unii când detectează ei nu'ș ce atitudini anti/occidentale, prin oarece afirmații. Vai, ce suferință! Cred că și dacă ai trage un pârț și nu ai avea grijă să-ți îndrepți fundul către răsărit, par ex, dar l-ai ține orientat către apus, atunci, certamente, ar fi o atitudine pro/fund anti-occidentală. Vai de mama noastră de cât de anti-occidentali suntem, în timp ce ăia ne iubesc de ne sar capacele, gata-gata să ne sufocăm de iubirea lor fierbinte! Și, desigur, ne-au iubit și mai dihai cu ceva decenii și chiar secole, în urmă. Uneori, mă-ntreb de ce nu aleargă indivizii ăștia, adoratori de nemțălăi și franțuji și bulandezi și ce-or mai fi, cu plocon la nașii lor de peste Tisa, să le pupe reci-pissa! Relativ la vânduții ăștia, care au căpătat mâncărime la limbă, după ce-l împușcară pă dictatoru, am o mică istorie, care vine din parte astălalată a răsăritului, asta vehement blamată, deși nu ăștia ne vândură la Yalta și la Malta: cică, după moartealui Stalin, la superconferința sovietului suprem sau ce dracu era, Hrusciov a-înnceput să tune și să fulgere împotriva abuzurilor staliniste care... și care... și care... Ei, și, la un moment dat, s-a auzit un glas răspicat, din sală: ”Da. Și tu ce făceai în vremea asta?!”. La care Hrusciov s-a aplecat înspre sală și a-ntrebat: ”Cine a acel ca a pus întrebarea asta?” Sala a amuțit și nimeni nu și-a asumat cele spuse. ”E, continuă Hrusciov, asta am făcut și eu”! Acum, nu numai că au apărut mulțime de viteji, care critică din rărunchi așa-zisul comunism, - care, în fapt, judecând după criteriile lui teoretice, n-a existat nicăieri - dar s-au prăsit fel și fel de nenorociți care scuipă cu mare élan pe țara asta și fac orice s-o ponegrească și s-o destrame, pentru că-s niște iude nenorocite. Niște vânzători ordinari de neam. Mi-e greau să pricep o astfel de atitudine ticăloasă, oricât de supărat ai fi tu pe mama dracu știe ce că ți-a cășunat! Pentru că inșii ăștia care fac ce fac: fie pentru că-s cretini, adică nerecuperabili, care ar trebui duși la balamuc; fie pentru că-s niște nemernici ordinari, care ar trebui reduși la tăcere neîntrziat. Cine s-o facă? Nu cred că au dispărut în neant cei ce mai țin, cât de cât, la țara asta și nu-i doare ceea ce se întâmplă cu ea. Nu se poate să nu se întâmple ca să apară din locul în care încă se ascund - de ce?! - și să intervină hotărâtor, anihilându-i pe denigratori.   Postat de catre ioan peia la data de 2019-02-17 00:17:54               Dar titlul articolului și tenta vădit antioccidentală mi se pare nefericite, domnule Cristescu. Viclenia, dacă despre viclenie e vorba în sport, n-are naționalitate. Au tras și trag fotbaliștii noștri de timp, ca oricare alții. În materie de simulări, Lăcătuș a fost recunoscut ca artist al poporului. Când am pierdut nu mai știu ce calificare, cu danezii, în minutul 95, aceiași vajnici admiratori ai fair-play-ului autohton l-au dojenit cu asprime pe Dorinel Munteanu că în loc s-o frece lângă fanion, să cadă secerat sau s-o bubuie în tribune, a dat drumul la joc, iar comentatorul, cu spume la gură, acuza arbitrajul și nu știu ce comisie federală. Categoric, nu știm să pierdem. De asta câștigăm atât de rar.   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2019-02-16 23:41:04               Cred că aveţi dreptate. S-a globalizat o mare ipocrizie şi o imensă promiscuitate politică. O fi mai scăpat ceva neatins de acest virus?   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2019-02-16 23:24:00               Sunt prea mulți bani în joc în tenis, nu mai e loc pentru scrupule. Ca și în fotbal. Încet-încet, spectacolul dispare. Fotbalist cotat la zeci de milioane cade în ocean cu un avion pilotat de un amator. Când au câștigat CCE, steliștii au fost premiați cu salariul lui Mbappe pe zi.   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2019-02-16 23:10:07               Șarapova mai apela la astfel de trucuri, inclusiv la tragerea de timp la serviciu, n-ai ce le face, sunt acoperite de regulament. Dacă n-ai nervi de oțel, și Simona n-are, cedezi. Oricum, Simona e departe de vârful de formă atins anul trecut.   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2019-02-16 23:01:44               Repet, și o s-o fac de o mie de ori: cu toate jigodiile astea, care face pe nobilii, indiferent din ce zonă ar veni (amintiți-vă istoria!), precum și cu slugoii care ciripesc în folosul stăpânilor lor și împotriva țării ăsteia, nu trebuie să te porți decât ca un câine. Și să nu-i ierți nici dacă-i vezi morți! Numai așa reziști sub asaltul mișelesc al potlogarilor, cică civilizați, și al cozilor de topor ce ne vând clipă de clipă acelora. Năpârcile astea, dacă ar fi foat reduse la tăcere de la început, nu mai aveau cum să-și pună marea trădarea în practică.   Postat de catre ioan peia la data de 2019-02-16 23:00:11               Cioara isi lauda puiul,asa suntem noi,romanii,o natie de ratati,ne umflam in pene pt nimicuri si atunci cand pierdem lamentabil, gasim scuze puerile.Felicitari,Mertens,ai mentalitate de invingator!   Postat de catre MARELE MAESTRU INTERGALACTIC la data de 2019-02-16 22:53:19	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23972 Comentarii: 120095 Useri: 1426
ADMINISTRARE