|
|
|
|
|
|
|
|
|
cainele avocatului |
|
|
Text
postat de
Dumitru Cioaca |
|
|
"Acum nu mai aud decât asprimea
din glasurile lor
când mă strigă din pragul ușii
ca să-mi arunce un os.
(Scancet de caine napastuit din poemul
"Bulgărele cu mustăți" postat de Florentin Sorescu)
de stapan desi imi pasa,
n-am chef sa-i ridic omagiu,
ca sunt ani de cand nu-mi lasa,
pe-un os nici un cartilagiu!
p.s.
si azi mi-amintesc de seara,
cand el, dupa ce mi-a ros,
de-orice zgarci, un mega-os,
i-a mai supt si maduvioara!
morala:
cand esti pus pe tras folos,
si pe-un ciolan foarte mare
cu munca si cu rabdare,
(da nu-n vazul altor fiare)
poti sa-l faci sa fie os. |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|