PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Scrinul în colţuri (interviu) Text postat de Gheorghe Rechesan SCRINUL ÎN COLŢURI ( Interviu cu o tînără speranţă a literaturii) Care gazetar onest n-ar mărturisi că barem o dată în viaţă a fost ros de ambiţia realizării unui interviu providenţial sau că n-a sperat să descopere o viitoare personalitate marcantă ascunsă ca un diamant în dejecţiile unei ferme zootehnice?Preocupat de această idee, mi-am luat reportofonul şi m-am repezit la reşedinţa poetului Dauraş Colţu. „Reşedinţă” e un eufemism. fiindcă marea speranţă a literaturii autohtone locuia într-o rulotă prăpădită, din pal melaminat, campată pe un maidan la marginea oraşului, printre gunoaie şi caroserii ruginite. Cînd am ajuns acolo, poetul tocmai urmărea o pereche jucăuşă de drosophila melanogaster dansînd un bolero. Am pornit imediat reportofonul, decis să nu pierd nici un amănunt din conversaţia cu acest promiţător literat. DAURAŞ COLŢU: E de-a dreptul fascinant cît de inteligente sunt aceste minuscule fiinţe diptere...priveşte-le, nu-i aşa că te uimesc? Exact ca-n poema mea, cu acelaşi nume...o ştii? REPORTER: Nu, nu v-am găsit poemele în librării! DAURAŞ COLŢU: Nu le veţi găsi niciodată...în concepţia mea librăriile sunt nişte ignobile cimitire ale poeziei...dar, în fine să vă fac cunoscut boleroul meu (recită cu patos): „ în noaptea aceea mă plimbam prin făgaş fără rinichi fără splină un nu-ştiu-ce din anatomia-mi intimă mi-a recomandat să-mi las şi vezica biliară acasă şi totuşi ploua ploua atît de superb şi ironic ca-ntr-o manea de Bacovia încît îmi venea să plîng dar la colţul ochilor mi se adună ravioli cu caş şi mărar în loc de lacrimi devin mormane grămezi necuprinse şi de undeva (nu spun de unde) aud un scrîşnet liniştitor de ferodouri lunecînd printre nefronii infiniţi ai muzicii e prea urît ca să nu rîd în noaptea asta chiar şi fără rinichi atenţia celor care se plimbă erodează inflorescenţe de brînză pe farfuriile goale ici-colo un index de puradel adaugă sare” [1] Se opreşte, răsuflă adînc şi-şi şterge discret o lacrimă stingheră: V-a plăcut? Ori de cîte ori o recit, resimt instantaneu o emoţie adîncă... REPORTER: N-am prea înţeles ce legătură au rinichii, Bacovia şi ravioli cu caş cu boleroul! DAURAŞ COLŢU (zîmbind cu superioritate):Vezi, aici greşesc toţi criticii...pe care, de altfel, nu dau doi bani...ligaturile dintre sentimentele care-l animă pe creator în momentul Te al aspiraţiilor lui universale şi textul pe care-l compune instant nu există...sau există într-un mod spectacular şi demiurgic...nu degeaba un înaintaş de-al meu scria aşa: „mănînc şi plîng...mănînc”...imaginea lirică e cam anemică, improbabilă şi lejeră sugerînd, poate, că Labiş avea un ulcer gastro-duodenal! REPORTER:Am înţeles...dar spune-ţi, de unde vă extrageţi temele predilecte ale poeziilor pe care le scrieţi cu atîta rîvnă? DAURAŞ COLŢU: Din banalitatea cotidianului zilnic şi de pe wiki...de exemplu, poema mea Euridikeea...o ştiţi? ( recită cu un zîmbet amar în colţul gurii): „ Am înţeles nicicînd cum nu s-a întîmplat cum ai involuat dintr-o dată beznă cum te-ai oprit în cubul colţat al neuronilor mei şi mi te-ai închis în ventriculul stîng ca o plasmă în toate lungimile de undă ale spectrului invizibil în toate curbele gaussiene ale ficatului o sinusoidă banală ca o raţă sculptată de Ion Jalea măcăind macabru pe marginea şanţului (raţa, nu I.J.) Acum înţeleg cum s-a înălţat totul cum s-a limpezit bezna şi s-au amestecat vopselele într-un vortex calm al nemişcării e prea puţin de atunci, nu reflectez, şi număr pe degete secundele limacşii din salată muştele săgetînd necuprinsul ciclurile menstruale curate dacă mi-aţi da un şerveţel eficient mi-aş mulge sinusurile şi mi-aş recupera secreţiile nazale tot ar fi insuficient ca să te recompun într-un singur mileniu acolo în pampasurile tumultuoase presărate cu zgîrie-norii trufaşi ai Caracalului binecuvîntările betonului garizii” [2] REPORTER:Aţi fost acuzat că sunteţi excesiv de prolific, că dictonul „ non multa sed multum” vi se potriveşte mănuşă! DAURAŞ COLŢU: Depinde cum interpretezi dictonul...şi, cine spune asta? Nişte minţi bolnave, nişte inşi lipsiţi de talent, nişte nin-fo-mani, domle, invidioşi pe productivitatea mea excepţională! Da, scriu mult, fiindcă am multe de spus, dispun de o energie inepuizabilă şi uneori scot din laptop chiar cincizeci pe poeme pe zi...colaborez cu circa o sută cincizeci de reviste literare, am scos cincisprezece volume de poezii, acum lucrez la al şaisprezecelea, intitulat „ Scrinul misterelor în colţuri”, trei romane diluvice, un eseu despre imortalitatea meduzelor, trei manuale despre creşterea industrială a limaxului de grădină euroasiatic...ce mai, am proiecte pentru o sută de ani de-acum înainte! REPORTER: Spuneţi-mi ceva despre ineditul imaginilor lirice pe care le folosiţi! DAURAŞ COLŢU: Nu există in-edit! Eu folosesc doar opţiunea „ Edit”, dau click şi versurile se nasc imediat...aşa cum a procedat în cazul poeziei Alchimie...rapid, am dat search pe gugăl, am găsit semnificaţiile prozodice: diamant-geam-retortă-sublimare substanţe amorfe şi gata poemul! REPORTER: Impresionant! Am citit într-o publicaţie de integrame un poem de-al dumneavostră mai vechi, se numea Sejur şi m-a frapat lejeritatea cu care vă plimbaţi printre morfeme şi foneme atît de complexe! DAURAŞ COLŢU: ??? ...serios? complexitatea este unul dintre atributele mele...şi m-ai atins la coarda irezistibilă, Sejur fiind unul dintre cele mai profunde pe care le-am editat...(recită rar, cu vocea gîtuită de emoţie): „ în conflictul acela egal cu ceasornicul voi fi nesigur vînturat ca un melolontha hippocastani de pe cracă nu am decît un stomac un ficat două mîini o singură gură de regăsit cînd vor sufla peste mine cămilele uşoare ale sorţii îmi vor plesni solstiţiile zvîcnetul meu posterior se va înfige în ciori ca o sulă... (aici am făcut o mică aluzie la politicianismul social-democrat) ...se va aduna în pîraie apoi mi se va întoarce în barbă imaginaţi-vă catralioane peste catralioane de pilozităţi axiale şi pubiene fremătînd ca o mare întunecată înfigîndu-se în păsărici vor curge regretele ca ceara topită voi fi epilat n-ai cum să cîştigi ultima bătălie iubito să rîzi fiindcă mereu şi mereu mă voi întoarce în garsoniera trompelor tale falopiene nu uita să-mi laşi la intrare o cană de cafea espresso rîşnită decuseară şi-o bancnotă de-un leu să mă treacă Charon no coment Dîmboviţa...” [3] REPORTER: În încheierea acestui interviu puteţi, vă rog, să-mi dezvăluiţi ce proiecte aveţi în viitor? DAURAŞ COLŢU (meditînd): Mdaaa...ar fi mai multe...în plan estetic voi demonstra existenţa cvadruplodimensională a cubului cu doisprezece colţuri...o aspiraţie mai veche, din copilărie...pe plan afectiv să scap de iritaţii...nu vă spun mai multe, e ceva personal...iar pe plan literar să dobor recordul lui Zele Zeletnicov Mesovaşgili, un poet gruzin care a compus o sută de poezii de o sută de versuri fiecare într-o singură oră şi să intru astfel în Guiness Beer! REPORTER:Vreţi să spuneţi Guiness Book!? DAURAŞ COLŢU: Ce mai contează... REPORTER: Vă doresc succes şi baftă multă! DAURAŞ COLŢU:Mersi...sper să-mi ating multiplele mele aspiraţii şi să ajung la limanul existenţial corespunzător, care mi se cuvine...aşa cum scriam într-o nuvelă excepţională şi bine echilibrată de circa trei pagini: „ tu plutind ca o pasăre răcită cobză printre posterele hibernale cu rame agreste, eu un foenics cu pene în nuanţa frunzei de ficus lyrata renăscînd,planînd evoluînd gratis şi pîrlit printre astrele de alaun cu gust şi miros de ceaun, vom ajunge acolo unde nici apă, nici pîine, nici sare nu este!” [1] parodie după „Bolero” de A. Conţu [2] parodie după „ Euridice” de A. Colţu [3] parodie după „ Augur” de A. Colţu N.A. Acest text este un pamflet, orice asemănare cu situaţii şi persoane reale este întîmplătoare dar motivată. Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   ms Rudy, mă simt ca și cum ai fi dat-o!   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-04-11 19:10:15               Excelent text,contosu ar trebui sa-l citeasca,poate asa invata si el ce inseamna umor de calitate. P.S; As da o stelutza, dar nu-mi permite nivelul. Rudy   Postat de catre MARELE MAESTRU INTERGALACTIC la data de 2018-04-11 15:36:57	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23945 Comentarii: 120070 Useri: 1426
ADMINISTRARE