|
|
|
|
|
|
|
|
|
sura 6 |
|
|
Text
postat de
Djamal Mahmoud |
|
|
nu nu-mi pasă de umbra ta
nici nu am vreun motiv bine întemeiat
să-ți țin minte numele
tu păstor al ruginii și al luciului
modulează-ți sunetele
pendulează între morțile tale de glorie
eu mă voi roti în tăcere
în cercurile mele de apă
până la însetare
apoi le voi bea unul câte unul
și mă voi evapora
mângâiat de palma mamei
până când devin un nor nemărginit
de veșmântul căruia
se vor ține ca niște prunci abandonați
toate lacrimile lumii... |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator |
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Poemul ca tranzitivare esențializatoare
Simplitate și esențializare. Un poem în care antagonismul etern bine - rău este tranzitivat în, aproape, calificaționalul de natură tehnicistă, rugină-lucitor. Aflat sub monitorizarea unui păstor. Care ne poate duce cu gândul, fie la un mediu situațional, local ori localizabil fie la Marele Păstor, adică la acel alfa Alfa și Omega, care ține echilibrul acestei lumi. Și, în care, eul auctorial își asumă rolul de truditor, de implicat, de, cum spune autorul, rob în tăcere. care face și este determinat să facă un fel de operă salvatoare.Sacrificială. Destinată unui tip sau încercare de mântuire se vor ține ca niște prunci abandonați
toate lacrimile lumii
Poem cu o puternică încărcătură etică, ușor integrator. În sensul în care, binele și răul nu iau posturi ori ipostaze religios-particulare. Ci, se mențin în zona metareligioasă a unei filosofii poetice universalizatoare.
Un poem bun. |
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2017-12-15 02:33:09 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23972 |
|
|
Comentarii:
120095 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|