PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Suturi Text postat de Florentin Sorescu Într-o zi fratele meu şi-a ascuns fața. Întocmai ca un melc care se piteşte în cochilia lui şi nu mai vrea să iasă afară. La început îşi punea mâna pavăză de parcă i-ar fi intrat soarele în ochi. Dar  şi când era vremea mohotărâtă el rămânea tot cu mâna aşa. Şi de-abia atunci îți dădeai seama că a început să se ascundă  în spatele degetelor precum copiii mici când se supără și nu vor să-i mai vezi. Ăsta e un detaliu pe care nu-l poți observa decât dacă te uiți foarte atent. Pentru că nu prea îți dă voie să intri înlăuntrul lui. Ca orice melc pe care nu-l poți convinge cu niciun chip să te primească la el în căsuță. Oricât de aproape i-ai fi. Ci stă ghemuit acolo singur singurel. Şi nu mai ştiu cum să fac e foarte greu să vorbești cu cineva care nu mai are față. Chiar dacă acel cineva este fratele tău. Când eram mici mă invidia pentru rana mea deoarece mă apropia mai mult de mama. Şi ar fi vrut să fi avut el accidentul în locul meu ca să stea mai mult împreună cu ea. Pentru că la început mama se interna împreună cu mine ca să mă doară mai puțin cusăturile de la pleoape. Iar el rămânea singur acasă şi i se făcea dor. Şi nu ştia cum să spună că vrea şi el să vină cu noi. Ca să i se facă şi lui operație, iar mama să-l mângâie ca pe un pui rănit. Cu cât copiii au chipurile mai schimonosite, cu atât dragostea mamelor este mai mare. Ca şi la puii de pasăre care, atunci când sunt urâți şi nu au  pene, mamele lor vin cât pot de des la ei ca să îi iubească. Iar ei se fac pufoși de la căldura mamei lor. Dar fratele meu a crescut prea mare ca mama să se mai poată opera împreună cu el. Și să îl mângâie atunci când i se umezesc pansamentele. Cu toate că ea îl iubeşte tot ca pe un pui de pasăre. Şi inima îi e toată numai suturi   Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   ???   Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2017-11-26 20:24:52 Parcurge cronologic comentariile acestui autor Text anterior       Text urmator               Exercițiu de lectură Un verbiaj exagerat sufocă poemul. O pletoră de prepoziții, conjuncții, explicativisme, redundanțe și atele nu lasă poemul să zboare. Lectorul, oricare lector se simte vexat de acest lest textual și, cu siguranță, după câteva astfel de sintagme întâlnite, exagerat, renunță. Nu mai vorbesc de lectorul avizat! Într-un poem, ideile se expun cu economie de mijloace. Și se vizează creativitatea, novativitatea. Atât pentru spunere și semnificație cât și pentru idei și haloul lor ideatic. O foarfecă lirică și critică este obligatorie pentru acest text. Ca exercițiu de lectură, cu delicatețe și, oarecum, concesiv, propun autorului o variantă dezburuienată. O încercare de esențializare. Prin eliminarea surplusului de material și eliberarea ”statuii textuale” captive. Sigur, este un exercițiu. O sugestie. Autorul poate opta și pentru alte soluții. Fondul observațiilor mele îl constituie necesitatea ca, din acest text, sufocat, să se obțină un poem. Șuturi Într-o zi fratele meu şi-a ascuns fața. Întocmai unui melc retras în cochilie ce nu mai vrea să iasă Îşi punea mâna pavăză de parcă i-ar fi intrat soarele în ochi. Când era vremea mohotărâtă rămânea tot cu mâna aşa. Îți dădeai seama a început să se ascundă în spatele degetelor precum copiii mici când se supără și nu vor să-i mai vezi. Detaliu pe care nu-l poți observa decât dacă te uiți foarte atent. Pentru că nu prea îți dă voie să intri înlăuntrul lui. Ca orice melc pe care nu-l poți convinge cu niciun chip să te primească la el oricât de aproape i-ai fi. Stă ghemuit acolo singur E foarte greu să vorbești cu cineva care nu mai are față. Chiar dacă acel cineva este fratele tău. Când eram mici mă invidia pentru că rana mea mă apropia mai mult de mama. Şi ar fi vrut să fi avut el accidentul în locul meu să stea mai mult împreună cu ea. Pentru că la început mama se interna împreună cu mine să mă doară mai puțin cusăturile Rămânea singur acasă şi i se făcea dor. Nu ştia cum să spună că vrea să vină cu noi. Să i se facă operație, mama să-l mângâie ca pe un pui rănit. Cu cât copiii au chipurile mai schimonosite, cu atât dragostea mamelor este mai mare. Puii de pasăre, atunci când sunt urâți, mamele lor vin cât pot de des la ei să îi iubească. Se fac pufoși de la căldura mamei. Fratele meu a crescut prea mare ca mama să se mai poată opera împreună cu el. Să-l mângâie atunci când i se umezesc pansamentele. îl iubeşte tot ca pe un pui de pasăre Inima ei numai suturi PS. Nu am intenționat să comentez acest text. Doar insistența autorului m-a determinat să o fac.   Postat de catre Elena Stefan la data de 2017-11-26 17:39:05               Care are timp și chef să arunce un ochi: Vi se pare mai în regulă variantă asta? Poate că într-adevăr sunt lucruri care ar trebui scoase; Într-o zi fratele meu şi-a ascuns fața. La început îşi punea mâna pavăză de parcă i-ar fi intrat soarele în ochi. Dar  şi când era vremea mohotărâtă el rămânea tot cu mâna aşa. Şi de-abia atunci îți dădeai seama că a început să se ascundă  în spatele degetelor precum copiii mici când se supără și nu vor să-i mai vezi. Întocmai ca un melc pe care nu-l poți convinge cu niciun chip să te primească la el în căsuță. Oricât de aproape i-ai fi. Ci stă ghemuit acolo singur singurel. Şi nu mai ştiu cum să fac e foarte greu să vorbești cu cineva care nu mai are față. Chiar dacă acel cineva este fratele tău. Când eram mici mă invidia pentru rana mea deoarece mă apropia mai mult de mama. Şi ar fi vrut să fi avut el accidentul în locul meu ca să stea mai mult împreună cu ea. Pentru că la început mama se interna împreună cu mine ca să mă doară mai puțin cusăturile de la pleoape. Iar el rămânea singur acasă şi i se făcea dor. Şi nu ştia cum să spună că vrea şi el să vină cu noi. Ca să i se facă şi lui operație, iar mama să-l mângâie ca pe un pui rănit. Cu cât copiii au chipurile mai schimonosite, cu atât dragostea mamelor este mai mare. Ca şi la puii de pasăre care, atunci când sunt urâți şi nu au  pene, mamele lor vin cât pot de des la ei ca să îi iubească. Iar ei se fac pufoși de la căldura mamei lor. Dar fratele meu a crescut prea mare ca mama să se mai poată opera împreună cu el. Și să îl mângâie atunci când i se umezesc pansamentele. Cu toate că ea îl iubeşte tot ca pe un pui de pasăre. Şi inima îi e toată numai suturi     Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2017-11-26 14:40:17               bunicel.cîteva lungimi inutil-explicative.fără ele mesajul ar fi nealterat.nu-mi place invenţia lexicală mohotărâtă. dar în ansamblu de *   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2017-11-22 10:57:13	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23957 Comentarii: 120086 Useri: 1426
ADMINISTRARE