|
|
|
|
|
|
|
|
|
Scrisoare deschisă adresată distinsului membru al site-ului, domnul Florentin Sorescu |
|
|
Text
postat de
Emanuel Cristescu |
|
|
În comentariul domniei voastr, domnule Florentin Sorescu, spuneți ”este un citat” și, mai apoi, cu o ușoară tentă de amenințare, ”Faceți ce doriți cu acest text, este site-ul dvs, în definitiv. Care va reintra, cât de curând, în obișnuita-i letargie.”
Răspund:
Nerelevant. Regula de aici este că nu se admit cuvinte vulgare. Citate sau nu aparținând unor amatori, unor profesioniști, unor mari corifei ai literaturii române ori literaturii universale, laici sau religioși, laureați ai unor premii internaționale, inclusiv laureați Nobel, etc. cuvintele vulgare nu au ce căuta pe Europeea.
Am rugat de nenumărate ori să nu se mai imagineze contexte în care să poată fi utilizate astfel de cuvinte. Ori contexte în care să fie posibilă folosirea cuvintelor vulgare. Am avut, aici, multe discuții pe această temă. Știu, creatorii sunt oameni inteligenți și cu un accentuat spirit de frondă, de rebeliune. În special față de normă, de regulă de orice tip de autoritate sau constrângere. Fapt demn de toată stima și prețuirea. Mai ales când toate acestea sunt pentru libera exprimare, împotriva autorităților opresive și nedrepte, împotriva cenzurii. Dar...
Dar aici este vorba despre altceva. Este vorba despre un grup de creatori și lectori care, devenind membri ai acestui club, își declară și asumă opțiunea pentru limbaj non-vulgar. Prin urmare, orice încercare de argumentație a legitimității vulgarității, aici, este superfluă, neavenită și ilegitimă. Am mai spus-o, prin acestă opțiune și practică (ecoliterare) cei care, nesiliți de nimeni, optăm pentru acest tip de limbaj, nu contestăm în niciun fel, valoarea literară ori artistică a unor opere care folosesc limbaje vulgare, explicite ori de altă natură, similare ca efect limbajului nonecoliterar.
Știu că, în limbajul comun, mulți utilizează cuvinte și expresii vulgare. Știu că mari creatori au opere mai mult sau mai puțin literare care conțin astfel de expresii. Chiar Eminescu și Creangă au asemenea opuri. Ba, mai mult, există o întreagă direcție literară licențioasă, pornografică, obscenă, explicită, dezinhibiționistă, excrementalistă, mizerabilisă, sexistă, etc. Bibliotecile lumii conțin astfel de opere. Internetul este plin de așa ceva. Și, cu siguranță, faptul că există și că se creează și se publică așa ceva, însemnă că există cerere, că există opțiuni, că există consumatori de astfel de valori.
Ce o fi așa de greu de înțeles că, aici, în acest spațiu, de nișă, cum i-am spus adeseori, noi, un grup minuscul, am acceptat și decis să scriem ecoliterar? Adică fără limbaj vulgar?
Am fost și, probabil veți fost și domnia voastră, martorul unor nenumărate încercări de a eluda acest spirit. Unii chiar și-au făcut un titlu de glorie în a încerca sfidarea spiritului ecoliterar al site-ului. Ba, lipsa de talent ori valoare literară au încercat să o sbstituie prin crearea unor ”evenimente de frondă europeică”! Mai mult. S-a încercat includerea de limbaj neadecvat direcției site-ului în creații valoroase. Doar, doar, datorită valorii textului, vor fi lăsate și cuvintele vulgare! Ei bine, față de oricare dintre aceste tentative, poziția mea a fost aceeași. Intransigentă și în spiritul normei instituite aici. Indiferent de nume, indiferent de relațiile personale, indiferent de poziția sau nivelul avut pe această platformă.
De asemenea, am definit conceptul și am explicitat conținutul. Și l-am postat pe Wikipedia.
”Conceptul „ecoliteratură” se referă la o parte a literaturii, înțeleasă ca artă simbolică a scrisului, în care nu se admit cuvinte licențioase, obscene, pornografice și altele similare. Definirea conceptului și necesitatea acestuia pornesc de la constatarea evidentă că, taxonomic vorbind, sunt necesare concepte care să definească detaliat, orice are o anumită legitimitate ontologică, și poate fi diferențiat de altceva. Așadar „ecoliteratura” se diferențiază de „literatură” în sens larg, prin aceea că nu acceptă vulgarizarea și promiscuizarea limbajului, fără să existe niciun fel de constrângere ori restricție în ceea ce privește fondul abordărilor literare. Ecoliteratura nu neagă niciun fel de literatură ori artă, în sensul cel mai general, ci se revendică a fi un spațiu literar de nișă în care, cu talent, se poate spune orice, fără a fi necesară utilizarea cuvintelor indecente, licențioase. Aceasta nu înseamnă câtuși de puțin că „violența organizată pentru un discurs banal”, definiție dată de Roman Jacobson literaturii, ar fi inoperantă în acest domeniu. Atâta că „violența” artistică ori de limbaj se bazează pe „violența” ideilor și nu pe violența și sonoritatea cuvintelor pe care simțul comun le denumesc a fi necuviincioase.”
Referințe
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=27469
Din câte țin minte, sunteți membru de mult timp al acestui spațiu. Așadar, este greu de crezut că nu veți fi luat cunoștință de aceste aspecte. Mai mult, sunteți un om al legii. Obișnuit cu norma și exigențele sale. Familiarizat cu tipurile de convenții sociale cu marea invenție a democrației, contractul social! Cu atât mai mult mă surprinde insistența dumneavoastră în a ”viola” puritatea acestui spațiu. Aveți n posibilități de a vă integra acestu spațiu și cerințelor sale.
1. nu utilizați astfel de cuvinte și expresii.
2. Dacă dumneavoastră vreți să utilizați așa ceva, o puteți face, dar în alte spații. Sunt nenumărate. Aici înlocuiți aceste expresii ci ”...” sau cu * și scrieți ”cuvând inadecvat acestui spațiu artistic”
3. Folosiți alte expresii care pot fi acceptate. Într-o frază din textul dumneavoastră, chiar ați utilizat procedeul
4. Când citați, faceți o notă pentru cuvândul neecoliterar, pe care îl înlocuiți cum v-am spus mai sus, și explicați că este limmbaj neecoliterar.
5. Etc.
În concluzie, sper să mă fi făcut înțeles. Și sper, veți face textul pe care l-ați publicat -și care încalcă norma- compatibil cu acest spațiu.
Vă mulțumesc.
PS.Știți că am mijloacele informatice necesare pentru readucerea la normal a situației pe site. Vă ami acord, să spunem, o zi, două. Sau spuneți dumneavoastră de cât timp aveți nevoie, pentru a reflecta cu maturitate, iteligență și înțelepciune asupra celor de mai sus. Și, fie veți corcta textu, fie îl veți scoate de aici. În caz contrar, o voi face eu. Și știți că nu glumesc, nu mă joc și nu fac niciun fel de concesii în această direcție. Mutatis mutandis, aș putea spune ”fiat ecoliteratura pereat situs”. |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Din păcate, domnule Kosta Vianu, limbajul vulgar cuprinde tot mai multe medii și este utilizat de foarte multă lume. Și ce este mai rău, tinerii, copii utilizează cuvinte vulgare cu aerul că este firesc și că aceasta ar fi normalitatea. Chiar dacă pare că noi, unii dintre noi, propovăduim aici în pustiu, eu zic să nu renunțăm. Literatura ar trebui să fie ceva creativ, elevat și semnificant. Care să depășească stadiul de fotografie ori imitație a realității. Care să ofere modele și prilej de analize, reflecții și bucurie. Bucurie de a scrie și de a citi. |
|
|
|
Postat
de catre
Emanuel Cristescu la data de
2017-11-07 15:58:18 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Eu consider ca apetentza exacerbata a unora, autori de literatura au ba, pentru cele de sub centura, pentru numele gonadelor exprimate neaos pe unde vrei si pe unde nu vrei e semnul unei degradari cu atat mai ingrijoratoare cu cat, pana si copiii, adolescentii, tinerii, le utilizeaza din plin, cu o placere sadica. Se pare ca pe toti flacaiasii din zilele noastre ii cheama Constantin Oaie, de vreme ce toti adora sa se adreseze unul altuia cu prescurtarea acestui frumos nume anume, C.Oaie!
Dupa mine, om batran, aflat la varsta incetarii oricaror zburdaciuni, fie ele si verbale, acest simptom sau, mai degraba, sindrom, e semnul libertinismului, al libertinajului, de fapt! Cum sa nu te revolti cand cewi care isi inchipuie c-ar scrie literatura simt nevoia imperioasa de a cita chestii despre care pot spune ca trebuie facute, nu descrise sau pomenite. Asadar, nu mai e mult pana cand spurcaciunile de tot felul vor invada spatiul public. Cinste domnului Cristescu pentru felul in care se opune din rasputeri acestui fenomen abominabil. |
|
|
|
Postat
de catre
sters sters la data de
2017-11-05 14:18:21 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
”m-ati refuzat cu tafna (cu țâfnă).” De ce să fi făcut-o? Și de ce și de unde țâfnă? Aduceți-mi aminte. |
|
|
|
Postat
de catre
Emanuel Cristescu la data de
2017-11-05 11:00:12 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
1. Domnule Ștefănescu, știți bine luptele mele, de aici, pentru păstrarea caracterului ecoliterar al site-ului. Ba, dacă țin bine minte, și domnia voastră ați fost sancționat. Iar, un valoros autor și distins polemist, care, tot așa, neînțelegând aceste exigențe și perseverând în a utiliza asrfel de expresii triviale, s-a situat în afara spațiului europeic și am fost obligat să-l ”ajut” să plece de aici. Au mai fost și alții. Însă, dacă aș fi cedat un milimetru Europeea devenea o latrină. Ceea ce ar fi fost inacceptabil pentru mine. Mă credeți sau nu, eu nici în vața privată ori în particular nu folosesc astfel de expresii. Iar când vreun interlocutor, fie și foarte bun amic, mai scapă vreun astfel de cuvânt, replica mea ironică amendează imediat situația. De exemplu, dacă în prezența mea cina ar fi spus ”lasă-l mă în C...” imediat i-aș fi replicat. ”Cu scuze pentru ”lasă-l”! Restul este în plus”. Și, a doua oară nu ar mai fi utilizat cuvântul.
2 Răsuciți cuțitul într-o rană vie. Mereu vie. Necicatrizată. Vremea, vremurile... În fine poate odată și odată! |
|
|
|
Postat
de catre
Emanuel Cristescu la data de
2017-11-05 10:49:57 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
nu va enervati, domnule Cristescu, Florentin a bagat si el un bat prin gard, sa va mai scoata din facebook. mai bag si eu o unul, cine stie de unde sare iepurele: ce se mai aude cu antologia ? acum vreo 5-6 ani, daca nu 7, cand m-am oferit sa va ajut la adunarea si selectia textelor, m-ati refuzat cu tafna (cu țâfnă). |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2017-11-05 09:18:19 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
PS. Dacă @letargia obișnuită a site-ului” ar avea ca motivație imposibilitatea folosirii, aici, a limbajului vulgar, opțiunea mea este clară. Site-ul rămâne în letargie sau se închide.
Nu cred, nu pot să cred, că limbajul și opțiunile literare for fi fost într-atât de poluate încât să nu mai lase loc și ecoliteraturii. |
|
|
|
Postat
de catre
Emanuel Cristescu la data de
2017-11-05 06:27:12 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|