|
|
|
|
|
|
|
|
|
În ziua în care soarele a reușit să spargă gheața |
|
|
Text
postat de
Florentin Sorescu |
|
|
În ziua aceea în care soarele a reușit
să spargă gheața și să iasă
din adâncul mării
ne-am gândit că nu poate fi niciodată un răsărit
mai frumos. Ne obișnuiserăm deja să-l vedem
cum lucește sub crusta apelor
ca o imensă meduză. Noi înșine
înaintam prin propria viață ca printr-o ceață
bâjbâind în căutarea unei poteci
care acum îți scapă. Fără să știi
dacă ai apucat pe drumul cel bun
sau pur și simplu rătăcești.
Lumina din adâncuri era singura
pe care mai puteam s-o vedem.
Și soarele care începuse
să ni se desfacă în inimi
ca o
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ai dreptate, Radule! Inițial pusesem ghem, dar nu mi s-a părut satisfăcător. Nici varianta asta nu mi se pare cine știe ce. |
|
|
|
Postat
de catre
Florentin Sorescu la data de
2017-02-10 15:27:18 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
aș scoate ca un ghiocel, nu merge. și "obișnuiserăm" trebuie. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2017-02-10 14:58:21 |
|
|