|
|
|
|
|
|
|
|
|
A doua globalizare? |
|
|
Text
postat de
Marian Tudorel Lazar |
|
|
Recitind azi, în Geneza, povestea vechiului Babilon, dintr-odată ceva mi-a sunat extrem de disonant. Păi, în timp ce se spune, mai înainte, că tot pământul era un singur neam, un singur grai și o singură limbă, se adaugă la urmă că Dumnezeu s-a coborât și le-a amestecat limbile! Dar cum să le amestece limbile, dacă era una singură?! Și am stat și m-am gândit, m-am gândit și m-am gândit cum ar fi posibil să fie o singură limbă, dar să amesteci mai multe. Până când am realizat că acest lucru nu numai că este posibil, dar tocmai se întâmplă din nou. Adică, în acest moment, lumea a realizat că toți ne tragem dintr-un singur neam și toți suntem frați, indiferent de culoarea pielii. Deci, suntem de un neam, chiar dacă suntem multe neamuri. În plus, deși fiecare neam și fiecare popor are propria limbă, iată că din zi în zi și tot mai mult o singură limbă se impune ca limbă de circulație internațională și limba întregii lumi. Deci, avem o singură limbă în care ne înțelegem, deși fiecare popor are și propria limbă și avem, astfel, mai multe limbi.
Și atunci, dacă această singură limbă și acest singur neam spre care tindem înseamnă globalizare și dacă Biblia mărturisește că acest lucru s-a mai întâmplat o dată, oare nu ar fi corect să numim ceea ce se întâmplă azi ”a doua globalizare”? Eu zic că da!
Însă, ceea ce este mai interesant, abia de aici urmează. Pentru că, dacă renunțăm la ideea de a-i considera proști și nebuni pe cei care au scris Biblia și considerăm că nu au scris tâmpenii, ci au scris în parabole despre lucruri reale, atunci trebuie să recunoaștem că singurul Turn capabil să ajungă la cer este racheta spațială și aceasta nu poate fi amplasată în orice loc de pe pământ, ci trebuie ca ”cetatea” ”turnului” care ajunge la cer să fie doar în anumite locuri, prielnice topografic acestei lansări, cum ar fi peninsula Florida. Și dacă povestea cu turnul și cetatea este o parabolă pentru rachetă spațială și bază spațială, atunci trebuie că și materialul din care a fost făcut turnul este o parabolă pentru materialul din care se poate face o rachetă. Iar cele două materiale, cărămida și smoală, ne duc cu gândul la materialele compozite de azi, de tip carbon-carbon, cele mai rezistente din toate și care pot rezista până la temperaturi de 3000 de grade Celsius.
Recapitulând cele spuse până aici, ”coincidențele” sunt mai mult decât uimitoare, întrucât ajungem la concluzia că a mai existat o perioadă de globalizare a umanității care a coincis cu descoperirea zborului cosmic, când omenirea și-a mai propus o dată să ajungă să cucerească alte planete. Și orice om cult știe că nu doar Biblia mărturisește aceasta, ci Vedele o spun chiar direct, fără nici un fel de parabolă.
Să nu uităm, însă, ce s-a întâmplat după ce oamenii și-au propus acest scop: ”elohimii” au coborât pe pământ, au încurcat limbile și cei care până atunci erau un singur popor și o singură limbă au încetat de a mai zidi și ”cetatea”, dar și ”turnul”. Aș adăuga faptul că ”cetatea” pe care oamenii vor să o construiască, actualmente, pentru a constitui baza călătoriilor interstelare, nu este nici în Florida și nici în alt loc de pe Pământ, ci este Luna.
Se pare, deci, că tot efortul nostru spațial ar putea fi împiedicat de ”amestecarea limbilor”. Și pentru că totul este o parabolă în Biblie, automat că mă întreb ce ar putea să însemne această amestecare. Și, momentan, singurul lucru care îmi vine în minte este un amestec de hieroglife, idiș și moldovenească. Pentru că limba hieroglifelor s-a pierdut, la fel ca și limba evreilor și la fel ca și limba moldovenească ce devine, pe zi ce trece, tot mai greu de înțeles pentru vorbitorul ”cult” de română. De așa natură că, dacă un copil din ziua de azi încearcă să citească, în vorbirea originală, ”Cronicile” scrise de Ioan Neculce și Miron Costin, în mod sigur va avea nevoie de un dicționar de arhaisme și de o tonă de răbdare și chiar și așa va înțelege destul de puțin. Ceea ce înseamnă că globalizarea, cu toate avantajele evidente, vine și cu o mare pierdere: pierderea identității ca popor și pierderea limbii naționale. Care, o dată pierdută, o mulțime de comori ale gândirii, transmise oral sau din om în om, nu vor mai fi disponibile. Și de ce am avea nevoie de aceste comori ale gândirii că să ajungem la stele, când știm prea bine că ceea ce contează este doar tehnica? Păi... tocmai, că nu contează doar tehnica. Știm prea bine că aceste călătorii, spre a fi posibile, au nevoie și de un tip special de om. Un om cu o gândire extrem de stabilă, logică și precisă și, în plus, un om cu un corp extrem de sănătos și capabil să trăiască nu doar 80-100 de ani, ci sute și mii de ani. Iar aceste lucruri tehnica nu le mai poate face, cu toate încercările ei actuale de a ne transforma în cyborgi. Vom trăi și vom vedea!
Drept urmare, dacă am dedus bine și dacă am dreptate, actualmente omenirea se află, din nou, la aceeași răscruce de drumuri pe care a mai ratat-o o dată și a făcut-o să meargă în cerc. Atunci a ales ”globalizarea”, dar a ajuns la fărâmițare și întoarcere în timp, ca tehnologie și gândire. Astăzi, în schimb, sper să aleagă ”fărâmițarea” cu păstrarea identității naționale, care să ne ducă, cu adevărat, în noua eră, în ”împărăția cerurilor”, adică să dăm mâna cu popoarele ”extraterestre” care stăpânesc deja spațiul cosmic și călătoria interstelară. Amin. |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
D-le Cioacă, mulțumesc de atenționare și de deșteptare! Ca atare, voi corecta, după cum bine ziceți domnia voastră. |
|
|
|
Postat
de catre
Marian Tudorel Lazar la data de
2016-11-24 13:08:36 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"Și, momentan, singurul lucru care îmi vine în minte este un amestec de hieroglife, idiș și moldovenească. Pentru că limba hieroglifelor s-a pierdut, la fel ca și limba evreilor și la fel ca și limba moldovenească ce devine, pe zi ce trece, tot mai greu de înțeles pentru vorbitorul ”cult” de română. De așa natură că, dacă un copil din ziua de azi încearcă să citească, în vorbirea originală, ”Descriptio Moldaviae a lui Cantemir, în mod sigur va avea nevoie de un dicționar de arhaisme și de o tonă de răbdare și chiar și așa va înțelege destul de puțin."
(MTL)
Domnule Marian,
Vreau sa va fac atent ca "Descriptio Moldavie" a fost srisa de Dimitrie Cantemir nu in dulcele grai moldovenesc ci in latina. Eu am facut rost daca nu de prima atunci cea mai recenta traducere in romaneste a capodoperei cantemiriene, care se datoreaza lui Petre Pandrea. Traducerea a fost facuta prin ani 50 ai secolului trecut. Petre Pandrea a folosit pentru a putea face traducerea atat versiunea latina a lucrarii lui Cantemir cat si versiunea ei tradusa in germana in secolul 18. Deci toate arhaismele din versiunea de Limba Moldoveneasca a acestei lucrari nu sunt ale lui Dimitrie Cantemir ci ale lui Petre Pandrea, traducatorul. Sa stiti ca eu nu am avut nici un fel de dificultati in citirea traducerii lui Petre Pandrea, fiindca traducatorul nu prea foloseste arhaizme. Ce m-a impresionat a fost cat de bine cunostea Dimitrie Cantemir pana si cel mai prapadit targusor din Moldova de pe timpul lui; ii descrie asezarea, numarul de locuitori si cam cu ce se ocupa acesti locuitori. Dar aveti si dumneavoastra dreptate, cronicile scrise de Ioan Neculce si Miron Costin se citesc mai greu astazi decat atunci cand au fost scrise deoarece orice limba este un organizm viu , care evolueaza. |
|
|
|
Postat
de catre
Dumitru Cioaca la data de
2016-11-24 13:03:35 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|