|
|
|
|
|
|
|
|
|
Recviem |
|
|
Text
postat de
Maria Mihaela Hurray |
|
|
În anii verzi cu lună plină te căutam ca un păcat
Sub pașii fulgilor de toamne, sorbeam potirul unui pact;
Creșteau pe mine clipe roșii, o strategie fără tact,
Trecea din umbră în lumină destinul unui zeu uitat.
Șopteau în glasul meu copacii, din ramuri albe de duios
Neștiutoare adorații, ce știu că nu le-ai mai avut;
Un imn menit să se înalțe cu ochii arși de nevăzut
Țeseau de zor în suflet macii, pe zborul unui albatros,
Dar s-a lăsat pe urmă seara, știam că n-o să mai apun,
N-am răsărit nicicând, niciunde, n-aveam nimic în mine bun;
Șopteau sub pasul meu copacii fotografii dintr-un album
În care țes povestea macii, cât eu mă rătăcesc pe drum.
N-ai să te-ntorci să-mi scuturi părul de sarea anilor uituci;
Mă vei găsi de braț cu marea, când voi purcede-ntre năluci,
Vor răsări din noi copacii cu ramuri albe de duios,
Și n-am să știu ce e păcatul, dar nu voi ști nici ce-i frumos.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator |
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Vă mulțumesc pentru imensa îngăduință și, mă abțin de la alte comentarii (îmi place să gafez doar fără știință)! Stimă! |
|
|
|
Postat
de catre
Maria Mihaela Hurray la data de
2016-09-06 19:47:49 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Dacă intenția a fot pomenirea (recviem) creațiilor de acest gen din vremea începuturilor literaturii, textul ar putea avea oarece sens. Însă prozodia începuturilor este, cum se poate observa, aproape cristalină. Exemplific:
"Gerul aspru și sălbatic strânge-n brațe-i cu jelire
Neagra luncă de pe vale care zace-n amorțire;
El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre zori
C-un văl alb de promoroacă și cu țurțuri lucitori."
Într-un text postmodern cu nuanțe satiric ironice ori într-o pastișă, poate, poate își va găsi locul. Autonom pare o forțare. Atât ca paradigmă poematică, pe de o parte, cât și stilistic și, mai ales, prozodic. |
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2016-09-06 07:15:41 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Ștef, dragă, sper să îți revii în curând! :)
mai sper să-mi revin și eu!
|
|
|
|
Postat
de catre
Maria Mihaela Hurray la data de
2016-09-06 01:10:24 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Mihaela, din aceasta poezie, partea care m-a miscat cel mai mult e aia in care, probabil inspirata de Miciurin, ai incrucisat "pacat" cu "pact" si ai obtinut o noua specie de copac, numit "duios", in care-si face cuib un albatros frumos - mai departe, coplesit, deocamdata n-am citit. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2016-09-06 00:35:53 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23957 |
|
|
Comentarii:
120086 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|