|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mamă, |
|
|
Text
postat de
Bot Eugen |
|
|
(Variantă a poemului Poem).
tu fugi de cea după care alerg zi și noapte
cea care te usucă pe tine de lacrimi
iar pe mine mă ține în viață
și mi-e dor de voi amândouă în fiece clipă
și tu plângi pentru noi amândoi în fiece zi
și eu tac în fiece zi despre ea
despre a doua mea mamă
despre singurătate …
24.05.2015;
23:26
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Marian, este un poem terminat, și transmite exact ceea ce mi-am dorit. Orice altceva scris ori spus este redundant.
cu întârziere,
Eugen
14:10 |
|
|
|
Postat
de catre
Bot Eugen la data de
2016-07-02 14:10:40 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
L-aș numi „poemul observație”, dar parcă aș dori și o concluzie a acestei observații. O concluzie care să vină cu o soluție fie și măcar sub forma autoironiei, ba chiar prin declamarea disperării și neputinței. Dar, poate că pentru aceasta s-ar cere mai multă meditație asupra dorinței de singurătate, despre ce anume o declanșează, cât de înșelătoare sau necesară este ea. În concluzie, ca strofă dintr-un poem filozofic mai lung, ar fi excelentă, ca simplu poem, îmi pare neterminat. |
|
|
|
Postat
de catre
Marian Tudorel Lazar la data de
2016-06-13 12:14:58 |
|
|