|
|
|
|
|
|
|
|
|
nesomn |
|
|
Text
postat de
Cristian Lisandru |
|
|
am venit pe lume cu nesomnul sub pleoape
semăn cu mama
îmi legăna țipetele pe picioare
apoi pleca la apaca
așa s-a croit destinul meu
între două rochii și o fustă
tata purta întotdeauna cravată
se trezea cu noaptea în cap
până la vulcan mânca o pâine
era șofer ducea cu raba tone de vise spulberate
le deșerta într-o groapă de la marginea orașului
îmi aduc aminte parcă ar fi fost ieri
alături de el am mâncat cel mai bun parizer
pâinea era pufoasă ca un nor copt pe vatră
doar cabina mirosea a motorină
volanul părea mare cât o lume necunoscută
amețeam de la învârtirea lui continuă
tata schimba vitezele și cânta cu foc despre iubire
(lumea-i spunea luță)
pe mama așa o cucerise
cu serenadele
am crescut
mai întâi am învățat să cânt
numai somnul rămâne o taină pentru mine
iar mama ar vrea să mă legene
ca la începuturi
Cristian Lisandru |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mulțumesc, doamnă Elena Ștefan. Gânduri bune tuturor! |
|
|
|
Postat
de catre
Cristian Lisandru la data de
2016-05-14 11:35:59 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Un nou poem bun. |
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2016-05-14 08:13:26 |
|
|