|
|
|
|
|
|
|
|
|
matrioșka |
|
|
Text
postat de
Woman WithW |
|
|
zilele deveneau tot mai scurte/nopțile tot mai adânci
hidra își scotea pe rând capetele/rânjea cu toții colții
tu credeai că așa se zâmbește
n-a existat niciodată loc pentru frică
dincolo de tine se vorbea altă limbă
oamenii își purtau inimile în afară pieptului
zâmbeau prostiți și încrezători
un cap îți spunea că cioran ți-a zăpăcit tinerețea
că ai vrut întotdeauna să mori mai întâi
ca să poți trăi într-adevăr
(n-am niciun rost/la naiba/ obișnuiai să-ți spui)
vrei purificare prin durere! striga altă gură
cu limbă roșie despicată
tot un fel de hidră te-a învățat sărutul
o alta să urli fără să fii auzită
că o mână neagră apărea în fiecare vis
și îți atingea jugulara
un trup greu ți se așeza în unele nopți pe piept
iar tu
cu țipătul căluș
îți striveai ultima gură de aer
de pereții plămânilor încinși
gândeai că numai așa
inima o să reușească să se fixeze din nou
la locul ei
deznădejdea îți preda cele mai interesante lecții despre moarte
iluzia te îndemna să-ți desfaci genunchii cu uitare
mâna neagră/mereu prezentă
desfăcea carnea crudă și mai scotea o păpușă
și încă una
și încă una
tu îți aminteai că iubeai păpușile cu ochi adevărați
dar că mai toate au murit
înainte să se nască
(nimeni nu mai are timp pentru vise idioților
nimeni) pășeai zâmbind cu ochii-luciu
buze-freamăt
aveai și tu câteva capete nu-i așa?
nimeni nu știa că în piept îți crescuse un întreg cimitir
în care timid
sfidat
înfloreau iasomii |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Multumesc de trecere, domnule KV :)
Voi incerca sa elimin chestia neeleganta.
,,Sfidat,, se echilibreaza intr-un fel ciudat dar real cu ,,timid,, - dar numai cine ma cunoaste intelege acest echilibru.
Sa ne auzim cu bine, fara grosolonii, desigur :) |
|
|
|
Postat
de catre
Woman WithW la data de
2016-03-17 14:13:25 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
"...un cap iti spunea ca_cioran..." este neelegant intr-un text poetic. Puteati gasi o exprimare simpla care sa evite cacofonia, gen "...ca unul cioran..." etc, nu insist, sunt convins ca intelegeti. In rest, demersul dvs poetic poate fi credibil, poate chiar sa placa unor cititori si sa displaca, egal, altora, nu intru in detalii. In grupul final putea lipsi, lejer, "sfidat". S-auzim de chestii fine, ca, de grosolanii..suntem satui... |
|
|
|
Postat
de catre
sters sters la data de
2016-03-17 13:42:18 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stef, cum iti spuneam, daca vrei sa inveti ceva, stand by me:)
Hugs :) |
|
|
|
Postat
de catre
Woman WithW la data de
2016-03-17 05:42:36 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Multumesc, doamna Stefan:) |
|
|
|
Postat
de catre
Woman WithW la data de
2016-03-17 05:42:02 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
aveți dreptate, distinsă doamnă, cât încă mai sunt în stare de deschidere sintagmatică, dpdv hermeneutic ar merge și hidra (cu statuia Libertății, cinstit să fiu, n-am încercat). |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2016-03-16 17:26:14 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Drumul de două zeci de mii de leghe începe cu primul pas! Este un mare câștig domnule coleg. Evident ați deschis sintagmatic viziunea hermeneutică a facerii. Nu în sens divin ci într-unul profan. Și, odată deschisă calea, orice este posibil. Chiar să înțelegeți semnificația capetelor și culorilor hidrei și permanenta lor reproducere. O altă plăcută surpriză! Ați văzut cum am evitat cu eleganță gestul care, invocându-l vă personalizează și vă definește? În sensul că și dacă vi s-ar flutura pe dekstop Statuia Libertății, tot desfăcutul ar fi paradigma ilocuționară lăuntrică!
|
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2016-03-16 16:07:26 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
din acest minunat poem eu unul rețin faza cu desfăcutul genunchilor, din care mâna neagră scoate (ca să zic așa, cu larghețe) o păpușă și încă una și încă una, etc. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2016-03-16 15:21:33 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
O mare bucurie ca, revenind după o absență destul de mare, să găsesc postat un astfel de poem. I-am dat fără rezerve toate cele trei steluțe.
Dacă voi avea timp poate îi voi dedica un exercițiu de lectură. |
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2016-03-16 14:15:24 |
|
|