|
|
|
|
|
|
|
|
|
pescarii |
|
|
Text
postat de
Cristian Lisandru |
|
|
se întorc pescarii
cu luna legată la pupa
marea aflată sub anestezia apusului
acceptă încă o dată
incizia etravei
au prins în plasă viețile lor
sărate amare dulci acre
după gustul fiecărei zile
le fierb la foc mic
femeile presară leuștean
s-au îmbrobodit cu griji mari
înflorate
pescarii aceștia nu vorbesc
amintirile au rămas în mâl
împreună cu ancora
viața se leagănă
ruliu tangaj
pe valuri de votcă
tăcerile închid în ele plăsmuiri
Cristian Lisandru |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Vă mulțumesc pentru observații, doamnă Elena Ștefan, l-am pus deoparte pentru a mai lucra pe el, dacă voi găsi o variantă care să spargă monotonia tabloului versificat. Gândurile mele bune! |
|
|
|
Postat
de catre
Cristian Lisandru la data de
2016-02-25 11:04:19 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Nu știu de ce, din poem se simte un aer de monotonism stilistic. Parcă universul, surprins în text, pare unidimensional și redus la un story banal, strict familial. Pare a lipsi fulgurația, flash-ul, țâșnirea, noutatea din alte poeme. Este posibil să mă înșel. Nu-mi plac metaforele în genitiv. De regulă, fac rău textelor. Cu unele excepții. |
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2016-02-25 08:16:12 |
|
|