|
|
|
|
|
|
|
|
|
În umbra umbrei tale ( 2 ) |
|
|
Text
postat de
Vasile Hurmuzache |
|
|
Prin ceață, toamna vine mai pe buze,
pădurile din Cântec tac, pustii,
și frunzele, să nu mai fie frunze,
s-au īmbrăcat în mantii arămii.
Și soarele-a-mbrăcat o haină nouă,
brodată rece, tristă, anodină,
și roua, ca să nu mai fie rouă,
a împietrit pe-a florilor lumină.
Și asfințitul cade mai pe frunte,
iar vântul taie zarea ca un brici,
și muntele, să nu mai fie munte,
s-a pitulat sub norii inamici.
Mi-e rană inima și totuși tace
în lacrima neplânsă, ceas cu ploaie,
și acele, să nu mai fie ace,
s-au prefăcut în săbii care taie.
Înțeapă viitorul ca un ghimp,
în umbra umbrei mele doar zăpada...
și Timpul, ca să nu mai fie timp,
a început deja degringolada.
Iar viitorul e deja ,, a fost",
prezentul nostru să se mai întâmple
și rostul Lumii să rămână rost,
ar trebui să îmi valsezi pe tâmple...
De primăvarä să visez un vis,
cum mă sărută floarea de cais.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Excelenta poezia.
Sincere felicitari! |
|
|
|
Postat
de catre
Dumitru Cioaca la data de
2015-11-30 13:01:34 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|