|
|
|
|
|
|
|
|
|
Au trecut atâtea clipe |
|
|
Text
postat de
Mihail Buricea |
|
|
Au trecut atâtea clipe
peste curgerea-mi de vreme
c-am rămas făr' de aripe
în albastele-mi poeme
Au trecut atâtea veacuri
pe sub stele trecătoare
transformându-se în valuri
de-ntâmplări aleatoare
Au trecut milenii multe
peste-a soarelui minune
ce s-au dus pe nesimțite
în a spațiului genune
Au trecut imense ere
peste-aceste vechi coclauri
lăsând urme de durere
și povești despre balauri
Au trecut rebele astre
lunecând spre miazănoapte
prin curburile albastre
unde viața n-are moarte
Așa o să trec și eu
prin acestă întâmplare
căutând pe Dumnezeu
cât voi sta sub sfântul soare
Să m-ajute să-nțeleg
minunata sa lucrare
s-o pricep și s-o dezleg
pe a timplui cărare
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cel mai mult îmi plac ,,curburile albastre/ unde viața n- are moarte"... Curat poetic... |
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2015-10-10 22:58:47 |
|
|