|
|
|
|
|
|
|
|
|
Diminețile fără ea |
|
|
Text
postat de
Andrei Florian |
|
|
diminețile cu ea erau chinuitoare
eram precum un Alvaro de Bazan de apă dulce
care încerca să își deseneze hărțile pe pielea ei
și întotdeauna aveam senzația ca miroase a Francis Drake
mai mereu mă trezeam înaintea ei și îi număram coastele
întotdeauna la locul lor și întotdeauna împreunate sub sâni
mi se umpleau ochii cu ei
și palmele
îi simțeam viața pulsând somnolent de egal
și sfârcurile
diminețile îmi erau cele mai grele
mirosea a cafea arabica de la vecinii de sus
de fiecare dată când mă trezeam cu tendința spre ea
și n-am aflat niciodată dacă e cafeaua de vină
nici ea
nopțile cu ea mi se impregnau în nări
le purtam cu mine toată dimineața
până spre prânz
doamne ce îmi mai placea!
cu de toate.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23972 |
|
|
Comentarii:
120095 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|