|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nu sunt decât o frunză moartă-n vânt |
|
|
Text
postat de
Mihail Buricea |
|
|
Nu sunt decât o frunză moartă-n vânt
purtată de furtună pe coclauri
sunt o-ntâmplare vie pe pământ
iscată din înfricoșate valuri
Mai sunt o prelungită rugaciune
în nopțile cu vise-mpovărate
și sunt altarul meu de-nchinăciune
în drumul meu spinos spre mizănoapte
Sunt o năpasta dintr-un vis rebel
ce mă-nsoțește-n marea aventură
și sunt speranța vie către cer
în trecerea-mi fugară prin natură
Sunt un copil al tatălui ceresc
trimis ca să-i admir lucrarea sfântă
s-o întregesc și să o preamăresc
pe-a cerului curbură revolută
Iar când menirea mea va lua sfârșit
mă voi topi în zările albastre
voi sta cu Dumnezeu la infinit
și vom crea necontenit noi astre |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|