|  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | ... |  | 
           
            |  | Text 
                postat de  
                Silvia Van                 |  | 
           
            |  | puneam câte-o piatrã în fiecare zi
 câte-o vinã
 câte-un cuvânt, câte-o întrebare
 câte-o poveste
 cu albatroºi ºi cu iele
 încet
 ZIDUL
 îmi creºtea împrejur,
 se înãlþa peste mine
 mai sus c-o mirare
 mai amar ºi mai tandru
 loial
 izvora din vertebrele mele
 ca o necesarã durere
 se lungea ca o aripã caldã
 cât sã prindã în frâu
 calul cel negru
 tropotind
 la capãtul dinspre ploaie al privirii
 atât
 cât sã mã îngroape în tãceri
 ca într-o firidã aºternutã cu maci
 ca într-un chemãtor pântec
 de mamã
 
 
 
 |  | 
		   
            |  |  
                
                Parcurge cronologic textele acestui autor
                
                 |  | 
		   
            |  | Text anterior 
								     				
				                Text urmator |  | 
		             
            |  | Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE 
              AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!
 |  | 
                     
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Comentariile 
              userilor |  |  |  |  |  | 
                     
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Draga Elena, intotdeauna cand citesc comentariile pe care le faci poeziilor mele am senzatia unui dar neasteptat, prea frumos pentru posibilitatile mele, aproape nemeritat. Multumesc pentru atentia acordata si pentru rabdarea de a citi scrierile mele, multumesc pentru cuvintele frumoase. Ma bucur ca exista in versurile mele ceva care are rezonanta in sufletul tau...
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Silvia Van               la data de  
              2004-06-19 11:48:51 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Arhitectura textului, 
 Un text construit impecabil aproape. Structura, imagine, frumos. Daca timpul imi va permite voi reveni cu un comentariu. Spuneam aproape perfect, pentru ca, din punctul meu de vedere se putea incheia cu "ca într-o firidã aºternutã cu maci
 ca într-un  pântec" si ar fi fost impecabil.
 
 De notat si retinut:"puneam câte-o piatrã [...]
 câte-o vinã
 câte-un cuvânt, câte-o întrebare
 câte-o poveste"
 
 "mai sus c-o mirare" excelent,
 
 "se lungea ca o aripã caldã
 cât sã prindã în frâu
 calul cel negru"
 
 vai, calul cel negru !
 
 "capãtul dinspre ploaie"
 
 Este o bucurie sa te citesc Silvia.
 
 
 
 
 
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Elena Stefan               la data de  
              2004-06-17 19:06:54 |  |  | 
		  		   
            |  |  
                Parcurge cronologic comentariile acestui autor
                 |  |  | 
		   
            |  | Text anterior 
								     				
				                Text urmator |  |  |