FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
...
Text postat de alina hrisca
“ De ce nu m- ai aºteptat
La pod? “
Mi-e teamã…
Cum am putut sa nu ma duc?!
Încep sã caut.
Simt cum nisipul ascuþit
Mi se pietruieºte sub tãlpile
Care de încordare
Se crapã, se descompun, se cern.
Demenþa mã face sã simt
Aripile, zborul, dorul de ducã,
Sã simt lumea…
Cum n- am mai mirosit-o niciodata,
S- o gust
Cum cred ca n- am mai vãzut- o vreodata.
Înfulec nesãtulã din drumul
Care parcã în ciuda mea
Nu se mai sfârºeºte.
Mâinele uitate de circulaþia clocotitoare
Se încleºteazã în pãrul încã frumos… coafat.
-Care pod?
Care uneºte ciorna de anticariat, înmugurirea de mormânt
ªi care mã toarnã pe mine la tine?
O altã întrebare vine sã salveze
Trupul vlãguit ca dupa un dans tribal dar graþios.
“Unde e arma? ”
Gãsisem soluþia înainte sã o rosteºti.
Adunasem o armatã întreagã
ªi scenariul dupã care urma sã jucãm
ÃŽmi sfredelea mintea.
Actul I, scena I. Iubitul meu si cu mine, cativa sâmburi într-un vis de neînþeles.
În aºteptarea muniþiei
Mâna-mi cautã protecþie în buzunarul strâmt.
Muniþie tare, rece, zemoasã: cireºe amare.

Iubitul meu vorbeºte- n somn…
Ce bine cã acum s- a trezit
Sã mãnânce ºi el cireºe.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23972
Comentarii: 120095
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE