FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Tăcerea ta mă-njunghie-n retină (sonet)
Text postat de MARELE MAESTRU INTERGALACTIC
Tăcerea ta mă-njunghie-n retină
Și clipe trec în negrul lor convoi,
Iubirea zace plină de puroi,
Se stinge ca un fluture-n latrină.

Sărutul tău pe buze mi-e strigoi,
Iar nostalgia parcă-i o jivină
Ce-și sapă pe sub tâmple vizuină
Și mușcă infinitul dintre noi.

Ne îmbrăcăm destinul de paiațe,
Crucificând și ultimul cuvânt,
În cer se frânge-o aripă de sfânt
Când flori schiloade plâng pe un mormânt;

Se face iarnă când te țin în brațe
Și simt că moartea vine să mă-nhațe...
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Intergalacticule, ia o zicală caldă, ce nu-mi aparține: „Poezia pe feisbuk e ca o rochie de mireasă pe o tîrfă bătrînă”.  
Postat de catre latunski criticul la data de 2014-02-07 23:36:19
         
 
  Maestre Stef, se poate, insa mie mi se pare o poezie buna, facuta la cererea fanelor, dovada si succesul binemeritat pe feisbuci:)Multumesc pentru vizita, sunt onorat, ca de obicei.

Rudy
 
Postat de catre MARELE MAESTRU INTERGALACTIC la data de 2014-02-07 22:52:12
         
 
  maestre, e cam tras de par. si tehnic, si stilistic. de data asta...  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2014-02-07 19:38:00
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23945
Comentarii: 120070
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE