|
|
|
|
|
|
|
|
|
Hăcuit (sonet) |
|
|
Text
postat de
MARELE MAESTRU INTERGALACTIC |
|
|
Eu te ador, pepita mea țicnită
Și în genunchi te pasc, când ieși din tură,
Ca să declar că nu mai am armură
Când mă zobești cu dulcea ta copită.
Amorul sacru-l pui la saramură
Și-arunci o uitătură ascuțită,
Speranța mea e veșnic hăcuită,
Dar nu renunț să-ți gust din murătură.
Aseară-am încercat și pe la spate
Să-nlatur sclivisita dictatură,
Ai ripostat, cumplită vietate,
Cu epitete-n cioc și -n umflătură;
Eu te-aș iubi la fel, chiar peste poate,
Dar au migrat toți dinții mei din gură...
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Aveți un stil de a dribla cuvintele si expresiile licențioase... mai ceva ca Dobrin la fotbal. |
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2014-02-03 10:34:43 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|