|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mare iubire în cartier |
|
|
Text
postat de
gheorghe Sarbu |
|
|
sunt de un an cu nicoleta
are așa un nu știu ce
s-o descriu mi-ar trebui paleta
și culorile unui mare pictor
când trec cu ea de braț
prin cartier toți frații
rămân în fața blocurilor
cu pupilele agățate de lerui ler
ce să mai zic de lună ce să
mai spun de stele eu o compar cu
cei șapte mii de volți ai buricelor
când degetele ni se-mpreună
băncile din parc sunt oarbe și
mute cum și rarii trecători în brațe
cand o iau festival și-o acopăr
cu genunchii îndoiți la subțiori
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cu pretuire, |
|
|
|
Postat
de catre
gheorghe Sarbu la data de
2013-08-13 07:47:57 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
domnule Sârbu,, dacă ultimul vers suna așa:
"și-o acopăr cu genunchii îndoiți la subțiori"
aș fi spus că, în opinia mea, e un poem foarte frumos.
așa, rămâne doar frumos, aveți stima și votul meu. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2013-08-12 20:36:53 |
|
|