FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Exercițiu cu destinatar 117 - puzzle
Text postat de Ana Sofian
Exercițiu cu destinatar 117 - puzzle
,,atenție, cad pietre! scrie la intrarea în defileul sufletului meu, dar tu
n-ai văzut asta și ai apăsat până la fund pedala de accelerație. acum nu
mai păstrez în mine decât caroseria automobilului tău avariat și urmele
cauciucurilor, ca niște răni ce se șterg încet.,,

din volumul Cântecul greierilor de sub calea ferată, editura Curtea Veche, 2007
Ciprian Măceșaru


1.M-așez lângă omul meu de piatră, nu-mi pasă că port în spate o mare, duc valul în mine de când mă știu, plantez cuvinte în buza vecinului, mă tem să le rostesc, îl rog pe el să le arunce, așa, dur, ca granitul, lumea spune că în cuvinte moi se ofilește floarea, strâng în borcane scoici, scoici fără pulpe, haine stranii pentru drumurile tălpilor mele, sub șenile se lasă răcoare, marea strigă după ultimul soldat, lângă omul de piatră o fotografie.

2.Deseori îți șterg fruntea, mă privești dintr-un lampadar cu fitil înmuiat în tristețe, eu te cunosc, tu doar disimulezi.

3.Curăț ziua de moluște, înham doi pescăruși, tramvaiul meu zboară, zboară cu aripi de gazete răsfirând degete mărunte de oameni care numără, numără zile, numără nopți, numără luni, numără ani... anii mei presărați pe drumuri, fără indicatoare, cu borne drepte ca niște statui fără ochi, îmi spun că e simplă matematica lor, numai mie împărțirile îmi dau cu rest.

4.Sunt amnezic... ăsta e cel mai bun banc pe care mi l-ai putut rosti.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23946
Comentarii: 120070
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE