|
|
|
|
|
|
|
|
|
O stea din Carul Mare |
|
|
Text
postat de
Ioan Grigoras |
|
|
- La șapte când te sun, cu nerăbdare,
Aștept un clinchet ca de clopoțel
Să-mi spună tandru că iubești altfel,
Să simt că-ncep o zi cu dezmierdare,
Că-mi va fi cald chiar dacă nu e soare
Și te ascult știind că nu mă-nșel,
Că nu mai poate fi nimic la fel,
Că dragostea acum ar vrea să zboare,
Dar nu la sol și nu din floare-n floare.
Și azi la șapte-am așteptat un semn,
Cerul de sticlă mi-a părut solemn
Când mi-ai zâmbit... o stea din Carul Mare.
- Ești anotimpul sufletului meu,
Cel mai frumos din câte am trăit,
Ieri pasul mi-era trist și obosit,
Azi pot să zbor, nimic nu-mi pare greu.
Când vocea ta răsună-n receptor
Caut cu-nverșunare un cuvânt
Să-ți spună despre mine cine sunt,
Dar mai ales să simți că mi-a fost dor,
Că noaptea trece dureros de-ncet
Și pân-a doua zi la ora șapte
Hotarul lumii parcă ne desparte,
Aprinde, tu, o stea pe cer, discret.
Ioan Grigoraș & Lili Trif
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23955 |
|
|
Comentarii:
120078 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|