PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Text şi identitate (Exerciţiu de lectură) Text postat de Elena Stefan Text şi identitate Uneori textul, legat şi el de lesa identităţii, o lesă de ordin secund însă esenţială în determinismul textual, de multe, de cele mai multe ori, devine artefact, nesincer. Aceasta pentru a nu „ştirbi” bunul renume auctorial. De aceea Europeea acceptă pseudonimul. Pentru a da şansa textului dezbrăcat de convenienţe şi constrângeri legate de nume şi de renume. Astfel textul vorbeşte exclusiv prin sine, fără circumstanţieri de natură relaţională, de putere, etc. adică fără elemente de natură extratextuală. Aceasta nu reduce cu nimic valoarea textului asumat nominativ. Ci numai oferă şansa unei sincerităţi textuale aproape de absolut şi a unei posibile valorizări a textului fără nici un fel de imixtiuni. Evident, ca orice de pe lumea asta, „pseudonimul” poate oferi o „şansă” deosebită rău intenţionaţilor. Care, sub masca anonimităţii, pot deveni „terorişti textuali”. Pe de altă parte atunci când stilul devine deja „renume” pseudonimul devine superfluu. Un text sintetic, un text care surprinde esenţa unui tip de determinism existenţial în fond o meditaţie filosofică asupra eului, a determinărilor şi constrângerilor sale precum şi finalităţii actelor şi aspiraţiilor acestui eu. Un text remarcabil d’a capo al fine. Postat de catre Elena Stefan la data de 2008-08-23 10:30:49 Fericirea e lotul anonimului** Ne naştem fără nume. Sîntem însă degrabă înmatriculaţi pentru a fi ţinuţi din scurt în lesa identităţii, în frîul bunului nume, în mai elastica seducţie a renumelui ce abia de trebuie să ni-l tot facem. Stigmatizaţi de prozaismul răsuflat al unui număr ostăşesc de cod, civilizaţia nu uită să ne înghesuie în raniţe ispita unui baston de mareşal. Zburdăm în aerul complice al drepturilor garantate şi al libertăţilor îngăduite. Respirăm atmosfera aseptică a surogatului de fericire prescrisă: procente bine drămuite de reuşită şi confort, dozare abilă de prosperitate şi prestigii. Ne trecem viaţa în eterne amînări pegătitoare: nu-i încă vremea, trebuie trecute prevăzute trepte şi oficiale praguri, trebuie adunate diplome şi competenţe, trebuie îngrămădite merite... Viaţa ne este deturnată şi ca traseu, şi ca repere către o ruşinoasă şi definitivă dependenţă: funcţionarea şi performanţa socială, vizibilitatea, popularitatea, notorietatea. Numai o anume austeritate a denominaţiei, întîmplătoarea uitare de sine, ne mai poate îngădui să adulmecăm liberi mireasma tare şi nealterată a fericirii. Şi ne poate înlesni ulterior cultivarea ei în reculegere şi reverie, în contemplaţie şi bucurie. Căci numai cine îşi uită numele, cine trăieşte curajos vocaţia anonimatului fără a se simţi persecutat, trăieşte cu adevărat, deplin, întru gloria vieţii – şi nu doar a bietului său nume privat. Cu fericirea – din fericire – nu-ţi poţi face un nume. Ea rămîne de-a pururi lotul inalienabil al anonimilor: nici bogăţia, nici strălucirea ei nu pot fi tezaurizate, ci se reîntorc într-un fond mitic unanim şi generos, ce stă oarecum la dispoziţia oricui e dispus să-şi rişte numele împărtăşindu-se cu candoare din el, pentru a-l spori apoi cu jertfa necondiţionată – şi neconsemnabilă decît poate în baladă – a unei recunoscătoare beatitudini. **Text postat de Corneliu Traian Atanasiu Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23945 Comentarii: 120070 Useri: 1426
ADMINISTRARE