|
|
|
|
|
|
|
|
|
O iarnă (ne)visată |
|
|
Text
postat de
Camelia Constantin |
|
|
Mai vie decât cerul aplecat,
dinspre sinistrul iernii, ca o armă,
se va lăsa spre somnu-ntunecat
o mult sonoră și difuză larmă.
Sărutu-n bezna nopții- satinat-
din ce în ce mai lung și mai fierbinte
va aroma și ceaiul rafinat
din cupele de-argint. Printre cuvinte
vor fi troiene- încă un prăpăd -
și ceața tot mai albă, mentolată,
cu ochii tăi, iubite, o să văd
prima ninsoare caldă, exilată
în amintiri de gheață și parfum;
fantasmele zglobii din ciocolată
s-or agăța-n perdelele de fum
iar noi vom fi așa, cum niciodată
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Vorba d-vs: ,, ne-au prins pe aici vremurile astea moderne
Domn Hurmuzache, sunteți chiar simpatic în îndărătnicia asta a dvs de a rămâne undeva, în trecut.
În fond, chiar asta e în sine o poezie... |
|
|
|
Postat
de catre
Florentin Sorescu la data de
2013-02-11 23:39:54 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Stimată doamnă, m-am întrebat în ultima vreme dacă nu vă fac un deserviciu cu aceste
,, extinderi lirice ale versurilor d-vs. Voi mai reflecta.
Și, da, aveți dreptate, când îmi place cu adevărat ceea ce fac, stiloul scrie de la sine
de aici ușurința :))
Dar, sunt întotdeauna conștient de valoarea lucrurilor pe care le fac. Modestele mele ,,extinderi sunt semnele accentuate ale faptului că îmi place în mod deosebit ceea ce
postați. Vorba d-vs: ,, ne-au prins pe aici vremurile astea moderne
|
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2013-02-11 21:15:24 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Vă mulțumesc pentru atenție, pentru aceste ,,extinderi lirice aduse versurilor mele- întotdeauna de admirat și cam tot de-atâtea ori de invidiat, având în vedere ușurința cu care se pare că o faceți:) |
|
|
|
Postat
de catre
Camelia Constantin la data de
2013-02-11 17:49:21 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
,,Mai vie decât cerul aplecat
doar gura ce ascunde taine sfinte
când arde în sărut adevărat
și viscolul și rana din cuvinte.
,, Sărutu-n bezna nopții satinat
de veșnicie trupul îl anină
și viața e un vis adevărat
din care curg izvoare de lumină
,, cu ochii tăi, iubite, o să văd
tot nevăzutul adunat în palmă,
din viscolul ce a făcut prăpăd,
un bulgăre, dintr-o ninsoare calmă.
,, prima ninsoare caldă, exilată
doar să aștearnă ghiocei pe drum,
să îi culegem în sărut odată
când nu vor fi perdelele de fum
|
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2013-02-11 01:04:00 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Și aceste versuri sunt șlefuite cu migală. Dar, spre deosebire de toate celelalte, un ,,ceva
din mesaj îmi scapă. Pentru cei care nu v-au citit constant și cu atenție, pot fi niște versuri oarecare. Pentru mine, nu. Voi reveni.
|
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2013-02-10 21:54:58 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23952 |
|
|
Comentarii:
120073 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|