|
|
|
|
|
|
|
|
|
Noi |
|
|
Text
postat de
Stefania Carmen Luca |
|
|
ne-am lipit chipurile unul de altul
simt gustul nefericirilor tale
cum îmi pătrunde nefericirea mea
sufletele mănunchiuri de amintiri
plâng piețele pustii din înăuntrul lor
suspendați de timp cu orologiile în palme
așteptăm pânzele de lumină
să dizolve gândurile plumburii
mă smulg din orizontul tău
tu mă smulgi înapoi
solitudinea tristeții crește cavouri
pline de flori de plastic și alb
te cufunzi în tine cu tâmpla pe umărul meu
sarea din lacrimi o păstrez buzelor mele
sărate și ele din alte timpuri
orologiile ni se zbat în palme și-n piept
pulsează în delirul lor. |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23952 |
|
|
Comentarii:
120073 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|