FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Condamnat la moarte..., cerebral.
Text postat de mihai enescu
Din camera cu gratie la geam
Și ușa cu zăvoare pe afară,
Îmi pot permite gânduri către neam
Și analize despre ce e-n țară.

Cât timp aștept călăul să mă ia,
Nu știu dac-o fi azi sau altă dată,
Mă uit la cer prin borta cu zăbrea,
Retina să-mi rămână înstelată.

Aud pe coridor bocanci mergând,
Un gardian se uită prin spărtură,
Ca nu cumva să-mi dea prin cap vreun gând
Să fac probleme când e el de tură.

Am luat, iubiții mei, mărturisesc,
Legal și după dreaptă judecată,
Pedeapsă capitală că gândesc
Și că nu îmi țin gura ferecată.

Sunt trădător de țară și de neam,
Și prin sentință s-a făcut dreptate,
C-am spus la toată lumea ce credeam
Și-am îndrăznit să cred în libertate.

Să nu faceți ca mine, dragii mei,
Capul plecat în veci nu o să cadă,
Iar pe obrazul unde scuipă ei,
Voi să întindeți veșnica pomadă.

Mai bine să fii rob și să trăiești,
Oricât ar fi stăpânii de pramatii,
Căci a te ridica, de îndrăznești,
O să-ți aștepți călăul după gratii.

Dar iată! Ușa tocmai s-a deschis,
În cadrul ei stă preotul cu cartea.
Vă las acum. Ne revedem în vis.
Acum mă duc ca să îmi trăiesc moartea.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23945
Comentarii: 120070
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE