PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Fulguleţ, erou din stele Text postat de elia david Astă seară Fulguleţ Stă-n fotoliu şi citeşte; Toată bolta, ȋnstelată, Ca ȋn vise străluceşte. Cum dă filă după filă, Cucerit de vechi istorii, Deodată-i vine gȃndul De-a jertfi, tot, albei glorii. Fulguleţ se vrea eroul Ce salvează omenirea. De sub un blestem va scoate Negreşit,... ȋntȃi Iubirea. Va lupta prin neguri dese Cu viclene-nchipuiri, Ca să-i pună la picioare, Din nea, mii de trandafiri. -Fulguleţ, erou din stele, Este ora de culcare! Zise mama, răsplătindu-l - Deja - cu o sărutare. *** Răsăritul Lunii blȃnde Peste cȃmpul necuprins De argint face să pară Tot ce e de nea atins. Ici şi colo cȃte-o floare - Ultimele crizanteme - Tainic poartă-n modestia Lor, pe creştet, diademe. Cȃte-un arbore, de pază Făcȃnd de-ani şi ani de zile, Răsfoieşte, uimit tare, Cartea veche... cu noi file. Ţepi de-argint au toţi aricii Chiar ascunşi de iarna rece Ȋn căsuţa din pădure; Prn ferestre Luna trece. - Ia te uită! Cum ȋţi pare? Nu-i grozav? şi-a zis, semeţ. Cu-aşa nimb pe dinafară, Sfȃnt se vede Fulguleţ. De aceea, zȃna bună Ȋşi ia aura-napoi, Lăsȃnd fulgul să adune De pe-obraz lacrimi şiroi. - Fulguleţ, şopteşte Luna, Mare e dorinţa ta! Ce ai vrea să fii e una, Ce eşti, ȋnsă,-i altceva! *** “Şi cu bune şi cu rele, Viaţa mea-i o Poezie!”, Zise Fulguleţ croindu-şi Drum prin alba galaxie. “Cu fulgi mari, sau cu fulgi mici, E frumoasă-orice ninsoare, Ochii dacă ȋi deschizi Spre cereasca ei splendoare!”. Şi-uite-aşa-şi făcea el sieşi Mult curaj să ȋşi ia zborul Spre pămȃnt, unde copiii, Alţi şi alţi, ȋi duceau dorul. Ce-ai tu, Fulguleţ, ȋn suflet? Din ce viu poem deşiri, La lumina a vechi stele, Firu’-atȃtor… noi iubiri? *** De la Norul Zgribulici Fulguleţ primi ceva: O hăinuţă ȋmblănită Costȃnd mulţi, Mulţi bani-de-nea! Mai primi şi o căciulă, Necazul scufiei vechi, Iar cipicii - să-i arunce! – Primi cizme, Trei perechi. Apoi Norul, la oglindă, Ȋl luă pe Fulguleţ Şi-l rugă frumos să-mbrace Straiele De mare preţ. Tu, să ştii, cȃnd nu mai ninge, Fulguleţ este la probă; Ca să iasă... tot ȋn ie Şi desculţ Din garderobă. *** De cȃnd zboară prin livadă, Ca un flutur de zăpadă, Nicio floare nu-i stă-n drum’ Să ȋl umple de parfum, Să-l invite la un dans, Văzȃnd linul lui balans. Ȋn livadă, pomii-s goi, Ca-mpăratu-n haine noi. Iară inima… li-i sloi! Pe cȃnd, lui, ȋi bate tare După o gingaşă floare Numai zȃmbet şi culoare. De aceea, cȃteodată, Pentru Fulguleţ, o fată Se ȋmbracă mai frumos, Iar, spre şcoală,-o ia pe jos… Cȃnd ajunge,-n obrăjori, Ce să vezi: Sunt doi bujori… *** Cum se face că pe boltă Fulguleţ nu se opreşte Să dea nopţilor lumina Care lui ȋi prisoseşte? Cum se face c-o steluţă, Deşi are-un pat pufos Ȋn căsuţa ei din ceruri, Doarme, uite, tot pe jos? Ştii, tu, oare, Cum se face Că, din cȃte bucurii Sunt pe lume, fericirea El şi-o află… ȋn copii? *** Fulguleţ grăieşte-n şoaptă: “Azi... voi ninge pentru tine!” Despre cine este vorba Tu nu înţelegi prea bine. Pȃn-acuma, niciodată, Nimeni nu te-a răsfăţat, Nimeni n-a atins c-un deget Un năsuc aşa-ngheţat! Azi... vei plȃnge pentru-o clipă, Cunoscȃnd că s-a topit, Pe o geană-nfiorată, Un fulg mic… Ce te-a iubit. *** Fără aripi, cine oare Prin văzduh poate să zboare? Pân' şi frunza cea pestriţă Tot mai are o codiţă. Păpădii, le suflă vântul, Fulg cu fulg, pe tot pământul. Dar el n-are - ce să strice? - Nici motor şi nici elice. El, e-aşa, precum un vis Ce ferestre a deschis Undeva... spre-o nouă zare. E o veste... albă tare! Ca un gând: s-a şi topit, De cumva nu l-ai zărit! Ori motiv de bucurie Când l-ai prins... în Poezie. Fulguleţ! De-aici - să-i ceri! - Nu mai pleacă nicăieri. *** - Să aştepţi un an de zile Ca să ningi – ce plictiseală!, Spuse-un fulg ce făcea totul Fără pic de socoteală. Fulguleţ, ȋnsă,-auzindu-l, Ȋi grăi ȋncetişor: - Ai răbdare,-un an de zile, Să vezi lumea dintr-un nor! Să descoperi primul mugur Pe crenguţa unde-ai stat Cȃndva, ca o floare albă Strălucind pe ȋnnoptat. Să te bucuri de-acel chiot Al copilăriei calde, Cȃnd, pe-ascuns, ȋn spuma mării, Tȃnjesc fulgii să se scalde. Să urmezi, ȋn asfinţitu-i, Tandra frunză călătoare Ce doreşte compania Oricui poate lin să zboare. Ai răbdare, şi vei spune: Ȋn sfȃrşit, e timpul meu Să-mplinesc menirea sfȃntă Ce mi-a dat-o Dumnezeu! *** Uneori, pe drumul vieţii, Ȋntȃlneşti un fulg de nea Şi te miri: “Cȃt de sfielnic Atingi, tu, inima mea!” Apoi afli de-o minune Ce aievea s-a-ntȃmplat: Fulgu-i jos, Dar omul, iată, Ȋn văzduh s-a ȋnălţat! Poate plȃngi şi te cutremuri De aşa o ȋntȃmplare, Cum un fulg Ţi-a deschis ţie, Către ceruri, o cărare... Dar, de-acuma, tu eşti fulgul, Tu-mplineşti al lui destin, Peste inimi ȋngheţate Ningȃnd cald, Duios Şi lin. Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Domnule Florentin Sorescu, va multumesc. Nu pot decat sa ma bucur de ceea ce transmit putinele dvs. cuvinte.   Postat de catre elia david la data de 2012-10-25 08:52:18               Tare frumos! Bravo.   Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2012-10-23 08:02:15               Domnule Vasile Hurmuzache, va multumesc pentru comentariul poetic. De asemenea, pentru steluta sa, fulgului anonim...   Postat de catre elia david la data de 2012-10-21 16:48:02               Mirabil Fulguleţ, te-au fermecat toţi djinii: Aud cum urcă lin pe lujerul lor crinii Ce încă dorm în bulbi şi-nmiresmat visează Că eşti printre petale o stea care valsează... Frumos. Felicitări!   Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2012-10-20 18:58:13	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23952 Comentarii: 120073 Useri: 1426
ADMINISTRARE