FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
poemele cu Ivan
Text postat de daniel d marin
... nu le mai postez unul câte unul, pentru că sunt şi foarte "lipite" - mici cadre ale aceluiaşi "film"... şi pentru că am ales să le postez aici, este implicit şi acordul: pot să-mi fie incluse în antologia site-ului, dacă ea va apărea.


Ivan


picioarele lui Ivan


sărmanul Ivan nu mai poate merge
stă toată ziua în curte şi când
se plictiseşte de smotocit găinile
plânge înecat căci mama Grushenka face
de mâncare şi atunci sufletul lui Ivan
clocoteşte ca-ntr-o oală cu mămăligă.

zilele trec şi Ivan e din ce în ce
mai nerăbdător Ivan stă cu o cloşcă în braţe
tremură şi se uită temător primprejur

Ivan visează cum taie cloşca şi cum sângele
ei cald îmbibă pământul uscat şi cum soarele
luminează faţa rotundă a mamei Grushenka
în timp ce întinde rufele între doi pari
de lemn putred ca picioarele sărmanului Ivan.

degeaba o să gătească mama Grushenka
numai bunătăţuri că Ivan n-are azi chef de
mâncare azi Ivan râde cu faţa la razele soarelui
ia hotărât toporul în mână
şi îşi crapă fruntea privindu-se
cu încântare într-o oglinjoară mică
în faţa căreia de obicei se bărbiereşte
dimineaţa.





zile nesfârşite


lupta pentru Olea abia a început.
zilele lui Ivan sunt grele
nesfârşite. după ce a înjurat apoi a lovit
în neştire pe oricine îl bănuia
cât de cât duşman s-a gândit să treacă la arme
adevărate şi asta i-a umplut
pieptul obosit cu o bucurie nouă.

poate visează să-i omoare pe toţi dar
poate ştie că fericirea de a scăpa de o viaţă
complet inutilă le va lumina chipul înainte
de a-şi vărsa duhul prin fiecare părticică
de corp.

poate după ce va termina totul va vedea
cum greaţa stă după colţ
şi îl priveşte lacom abia aşteptând
să deschidă gura să se strecoare înăuntru.

moartea nu mai este moarte nici crima
crimă lupta va fi câştigată îi şopteşte
o voce doar de cei fără slăbiciune fără milă.
acum greaţa râde greaţa stă bine agăţată de cerul gurii
infiltrându-se apoi ca un sânge murdar
prin venele lui uscate şi goale.




în mare taină


de Ivan o să se-aleagă praful şi pulberea
şoptesc babele cu basmaua la gură
şi-i blestemă numele
apoi se duc la el acasă cu glasul
blând şi privirea vioaie
să-ţi fie bine ţie Ivane
iată noi ţi-am adus pâine proaspătă

şi se duc în mare taină toate babele
la biserică şi dau acatiste de se scârbeşte
până şi popa

ce a făcut cu draga noastră Olea
cum i-a sucit gâtul de parcă era o potârniche
şi apoi cum râdea nebunul
cu Olea în braţe moale ca o cârpă

să se aleagă de nenorocit praful şi pulberea
să putrezească singur undeva
sau mai bine să-i facă cineva felul
că nu-l mai rabdă pământul
Ivane maică gustă din pâinea asta
făcută de mâinile noastre
că tare greu trebuie să-ţi fie dragul nostru.




de la ceva cumplit


s-a trezit Ivan în miezul zilei
cu trupul plin de bube şi febră
mama Grushenka i-a dat tot felul de leacuri
Ivan le înghiţea ca un copil cuminte
dârdâia cu privirea aţintită în tavan
şi se zvârcolea sub pătura scămoşată

ce îţi umblă prin minte Ivane
ce grozăvie ai săvârşit tu aseară
când întunericul îţi rodea sufletul
şi Olea plângea la pieptul tău
ţinând mânuţele albe împreunate
ce-ai făcut aseară Ivane
şi cum ai ajuns de la crâşmă în pat
cine te-a adus că tu erai beat turtă
abia mergeai şi vorbeai cu Olea
dar Olea nu mai era cu tine

degeaba te zvârcoleşti tu şi bei leacurile
mamei Grushenka ăsta nu-i deloc guturai
de la altceva mult mai cumplit ai tu
buboaiele şi febra.




lanţul cel gros


Ivan e negru de supărare
nu i-a ieşit azi nimic cum a vrut
a legat câinele cu un lanţ
gros şi l-a sugrumat pe loc de furie
a răsturnat toate oalele
cu mâncare ale mamei Grushenka
apoi a fugit prin curte ca un bezmetic
învârtind leşul câinelui deasupra
capului şi răcnind că vrea s-o vadă
chiar acum pe Olea

mama Grushenka nici nu îndrăzneşte
să deschidă gura mama Grushenka tremură
de parcă ar fi văzut un drac în carne
şi oase face cruci nenumărate şi se roagă
din tot sufletul să nu-i înnebunească
sărmanul Ivan

însă Ivan stă cât este el de înalt
cu picioarele desfăcute în mijlocul curţii
agită lanţul cel gros deasupra capului
şi urlă la oamenii care privesc în curte de
după gard cu teamă
să i-o aducă pe Olea cât mai degrabă
că altfel o să distrugă tot satul.




la pieptul lui Ivan


o să fugă Ivan de-acasă cât de curând
o teamă neînţeleasă îi macină
pieptul nu mai poate dormi
nu mai poate bea
o înjură fără motiv pe mama Grushenka
ridică pumnul şi glasul la ea
nimic nu-i mai convine lui Ivan
şi nici prin gând nu-i trece că mama Grushenka
se închide în grajd şi plânge pe ascuns

în fiecare noapte Ivan umblă ca un strigoi
prin curte şi vorbeşte cu Olea
îi spune tot ce-i trece prin minte
vorbeşte când tare când încet
apoi se opreşte şi
o întreabă pe Olea unde a fost toată ziua
Olea tace şi se uită trist la Ivan
şi Ivan se uită în sus la cerul negru
şi râde ca un dement
şi o strânge pe Olea cu putere la piept

în fiecare noapte Olea se zbate şi ţipă
la pieptul lui Ivan
Ivan îi pune repede palma dreaptă la gură
apoi cu stânga îi suceşte gâtul
şi râde de se cutremură până şi lumea de dincolo.




Ivan se trezi urlând


şi visează într-o noapte Ivan cum pleacă
în sfârşit de acasă cu Olea de mână
amândoi îmbrăcaţi frumos şi fericiţi
femeile îi urmăreau cu lacrimi în ochi
iar mama Grushenka nu mai ştia ce să facă
de bucurie

parcă pluteau într-o lumină albă orbitoare
cum nu mai văzuseră vreodată
parcă erau îngerii aceia din icoane
pe care femeile îi binecuvântau
Ivan trecea cu Olea de mână
şi niciodată nu fuseseră mai fericiţi
iată acum pleacă de tot
se duc să înceapă o nouă viaţă în lumea mare

şi pe când mergeau ei aşa aproape plutind
deodată Olea se înfricoşă îl strânse pe Ivan de mână
Ivan se uită la ea şi începu să ţipe de groază

Ivan se trezi urlând
cu inima batându-i în piept cu atâta putere
încât vru să sară din pat
să fugă iar în curte să o caute pe Olea
s-o ţină cu drag în braţe şi să o privească frumos.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Vot, că acum am de unde să dau, că scrieți o poezie frumoasă și dureroasă  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2012-11-12 18:53:51
         
 
  Vot, că acum am de unde să dau, că scrieți o poezie frumoasă și dureroasă  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2012-11-12 18:53:37
         
 
  inseamna ca ati incercat sa accesati blogul meu de pe blogspot - din nu stiu ce motive (de fapt stiu: google mi-a cerut sa-mi introduc undeva varsta si, cum ma irita imixtiuni in detaliile personale de catre google, am bifat ca m-am nascut in 2012, banuind ca nu se va lasa cu nici o consecinta - ei bine, in fix aceeasi secunda mi-a fost suspendat blogul pe motiv ca am sub 18 ani si deci, fiind minor, nu as avea dreptul sa-mi mai gazduiasca blogul. Mentionez ca nu era un blog cu un continut explicit, totusi asta e situatia) mi-a fost suspendat acel blog... sper sa-mi fie deblocat, inca n-a fost sters: se gandesc vreo 29 de zile (fix ca in alte cazuri de pe la noi:D), dupa care avem verdictul...

PS: le_i_nad_arin at yahoo dot com
 
Postat de catre daniel d marin la data de 2012-10-27 20:23:07
         
 
  Foarte bune. (spun acum dar de citit, le-am citit cànd au fost postate). Vă rog să-mi dați o adresă de e-mail, nu reușesc deloc să mă descurc cu link-ul pe care mi l-ați dat, nu duce nicăieri. Vreau să vă trimit și Arca lui Iona întrucât târziu am constatat că nu fusese postată în întregime, ca urmare a mărimii, deși eu am crezut că a intrat toată. În cele din urmă, am afișat-o pe bucăți (două părți). Toate cele bune  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2012-10-27 18:20:12
         
 
  Frumos  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2012-10-17 10:32:01
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23961
Comentarii: 120088
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE