|
|
|
|
|
|
|
|
|
Știam eu |
|
|
Text
postat de
Maria Henrich |
|
|
că va veni și acest moment.
Prea mult alb!
Această zi prea colorată
se îndrăgostise de mine nebuna,
mai presus de ființa ei mă făcuse sclavă.
Culori deșirate în neștire,
a unui timp încremenit
într-un singur nume
deasupra sfinților.
Știu iubite că tu ai împins culorile
cât mai aproape.
În ape line devin fade...
Mă lepăd de trup,
de inocența absurdă,
numai așa
pot privi în ochii zeilor...
Un pictor poate reînvia
trupul așezat lângă un fir verde nevăzut!
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
D-le Stefanescu, tot incerc sa renunt la tonul acesta:"dulceag- patetic", dar se tine scai de mine...asa sunt eu...
D-na Elena Stefan, multumesc mult pentru ajutorul dat...Acum "vad" si eu ce nu este bine...o sa incerc sa fiu mai atenta. Am si prostul obicei cum scriu o poezie, in 15 min, sa o postez...
multumesc inca odata mult mult...
cu drag si pretuire...
acum refac... |
|
|
|
Postat
de catre
Maria Henrich la data de
2012-04-01 11:48:38 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Foarte corecte observațiile de mai jos. Iată, în viziunea mea, cum ar trebui să sune textul de mai sus pentru a deveni un adevărat poem:
"Știam eu
că va veni și acest moment.
Prea mult alb!
Această zi prea colorată
se îndrăgostise de mine nebuna,
mai presus de ființa ei mă făcuse sclavă.
Culori deșirate în neștire,
ale unui timp încremenit
într-un singur nume
deasupra sfinților
Știu că tu ai împins culorile
cât mai aproape.
În ape line culorile devin fade...
Mă lepăd de trup,
de inocența absurdă,
numai așa
pot privi în ochii zeilor...
numai un pictor poate reînvia
trup atârnat de un fir verde nevăzut!"
|
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2012-04-01 10:44:07 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"Culori deșirate... a unui timp încremenit"
poate "ale unui timp încremenit"
în rest, dacă tot folosiți punctuația, puneți toate vocativele între virgule, rezolvați ligamentul licențios "trupul atârnat", renunțați la tonul ăsta dulceag-patetic, și dacă e posibil, la toate aceste alegorii stufoase, care, credeți-mă, nu spun nimic...
cel puțin, mie. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2012-04-01 10:10:52 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23972 |
|
|
Comentarii:
120095 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|