|
|
|
|
|
|
|
|
|
Crini |
|
|
Text
postat de
Maria Henrich |
|
|
Crini
Odată
îmi era teamă de fulgii albi, pufoși,
să nu-mi atingă fața, buzele,
nu știam ce gânduri au, că poartă câmpul în palme
Sângele urca în bujori, în privire - Evanghelia era sacră,
erai așa aproape, vroiam să-mi dai sărutul, să mă conving că are culoarea macului,
dar ca într-un slow motion infinit, pierdusem pariul cu focul chemării
Trecător, peste creștetul anilor,
visul a uitat să prindă rădăcini, știa ce știa
Veni-va timpul ca pământul, ascuns între șoapte,
să se scurgă latent, mimând pofta de mărinimie
Nu mai dau satisfacție încrederii,
privesc chipul tău blând cum imploră în absida dimineții
Cobor hotărâtă,
las strânsoarea pieptului gaj sorții
pofta de împărtășire evadează
să știți și voi că roșul îmi dă târcoale ca o haită flămândă...
Azi
eu și cu tine- un oarecare-
am terminat de numărat cele o mie de clipe ce ne despărțeau,
trăiri încolăcite, înfiorate, ca o primă atingere a fulgilor de nea, ne șoptesc
povești
Așa de mult vreau să te sărut, încât buzele caută să-ți atingă chipul,
lumina lunii intră ca o avalanșă pe geam, deschizând porți,
totul în odaie se preschimbă-n crini oriunde privesc, în frunte, buze deschise ahotnic spre prea mult alb
În pământul scurs spre nicăieri, se prind rădăcini adânci,
îmi strânge pieptul,
șoaptele-ntre noi respiră sacadat,
crinii cresc, mai mult, mai mult,
se lipesc de cer,
iubire,
alb
...
Zbor
între luceferi cu liniștea sub braț,
caut cu privirea o margine de crin,
nu mai știu să găsesc resturi printre raze,
aud doar cum se scriu cuvintele,
renegând visul sub care se întorc în somn fiori
Numai eu și macul flămând
mai stăm între pietre
la pândă
*
Locul I Concursul de poezie,,Eternități de-o clipă" - Ediția a III-a
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Multumesc mult d-le Cioaca...
D-le Hurmuzache, am primit versurile dv in suflet...foarte frumoase...multumesc mult! |
|
|
|
Postat
de catre
Maria Henrich la data de
2012-03-07 13:03:24 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Felicitari pentru premiu! |
|
|
|
Postat
de catre
Dumitru Cioaca la data de
2012-03-07 12:22:54 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Trecand agale printre crini
Parca era un cer sub talpa
Si norii imi pareau senini
Si moartea o moneda calpa...
Asa iubire,zic si eu!
-Sa te imbete de frumos,
Sa-l poti vedea pe Dumnezeu
Cu un buchet,mergand pe jos... |
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2012-02-26 14:52:27 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23972 |
|
|
Comentarii:
120095 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|